Mr V.

Foarte frumoasă nuanța.

S-a vândut. Mulțumesc RGC.

Cum spuneam: nu cere de mâncare, dar, întrucât am o nouă chitară care acoperă cam tot ce face asta, ocupă loc degeaba. Deci: se poate și cu 2300 de lei, dar fără case, cu o frumoasă husă Ibanez nouă și în perfectă stare.

Mai e de actualitate anunțul?

Sad to read these lines. China continuă să fie ceea ce e…

Te-ai mutat la Snagov? 🤡

Sună superb. Îmi place că tonul e cristalin și un pic snappy, exact cât trebuie. Cântatul… la înălțime, ca de obicei!

Hai să încerc o manțocăreală de toamnă: prețul scade la 2500 de lei.

Posibil, dar nici nu mă interesează. În anunț scrie negru pe alb ce chitare mă interesează la schimb, Squier nu se află printre ele.

Evident, nu. Numai dozele costă cât un Squier VM.

Nu e rocket science, îi dai tu de cap. Poate e defect chiar potul… Sună frumos și cu gain.

Rezonează foarte aparte și mi se pare versatilă pentru o chitară cu o singură doză. Felicitări. Foarte frumos totul (instrument + cântat).

Frumos lucrezi, prietene! Minunat!

Spania, 2008.

Dumnezeu să-l ierte.

Există pedale Behringer foarte bune. Inclusiv pentru uz concertistic. Și pedale Behringer foarte slabe. Inclusiv pentru uz domestic. Oricum, la preț de Behringer sunt multe alte opțiuni.

“Membri”. Cu un singur “i”. No offence.

Mai e valabil anunțul?

Ai grijă să nu-l curentezi pe vecinul care are aceeași țeavă. Se poate întâmpla.

“Membri”, cu un singur “i”. No offense.

A murit, no.

Vând chitară electrică Texas Blade Pro, modificată. Chitara a fost cumpărată din Israel, în 2018: nu știu când e fabricată. Nu are indicii clare de proveniență, dar forumul Blade pretinde că numărul de serie ar indica faptul că e MIK. Chitara am cumpărat-o din magazinul Ha’Lilit din Yaffo și a fost un exemplar expus la raft, deci are diverse semne de utilizare: unele sunt vizibile, sper, în fotografie. După ce am cumpărat-o, am folosit-o puțin și a stat exclusiv în casă, într-o cutie On Stage, fiind atent îngrijită. Chitara are numeroase modificări. Dozele au fost înlocuite cu un sistem Fishman Fluence, cu două voicing-uri (Vintage și Hot). Tremoloul este Schaller, cheile, Planet Waves TrimLok, switchul de doze e Fender, iar prăgușul e ABM pe rollere. I-a fost montat un string tree de JEM. Modificările au fost efectuate de Florin Dobrescu (aka Picnic), tura I, și Cristi Gram, tura a II-a. Chitara sună cum trebuie și stă acordată cum trebuie. Instrumentul vine într-un soft case (solid) On Stage, cu o curea de piele frumoasă cu straplocks Dunlop și un fretwrap. Bara de tremolo este și ea în cutie. Nu are corzi noi, dar pot monta la nevoie. Prețul e deja negociat și fix, nu răspund la oferte indecente. Chitara se vinde numai în București, nu trimit în țară. Se poate proba în zona Obor. Contact prin PM, iar dacă mergem într-o direcție serioasă trecem la telefon. Răspund bucuros la orice întrebare legată de instrument și pot trimite poze suplimentare la cerere. Accept schimburi cu chitare Ibanez Q-54, AZ Premium HSS sau ICHI-10, cu o diferență corectă din partea mea, în funcție de starea instrumentului, prețul de referință fiind cel al instrumentului nou. Precizez: nu mă interesează NICI UN ALT MODEL de chitară, în afara celor specificate. Nu deschideți discuția, dacă nu aveți chitara care mă interesează vă urez din inimă spor la vânzare. Nu răspund nici la “oferte” de tip “Sună-mă”.

Congrats, bro! Să o cânți glorios! Topul e un spectacol în sine. Frumos!

Fabrica Doina a existat în București, ca anexă la o întreprindere de mobilă. Din câte am putut observa din puținele fotografii disponibile pe net (unele au și fost date jos între timp), sediul ei pare să fi fost în zona demolată din partea centrală a orașului. Închiderea fabricii de instrumente pare să se fi produs – în logica regimului comunist – atunci când Hora Reghin a fost aleasă drept unic producător de instrumente și a și început să producă masiv chitare. Cred că ultimele electrice Doina, foarte puțin cunoscute, au fost niște copii bune de Strat, pe la începutul anilor 1970. Când eram în formația liceului (prin Cretacicul superior), aveam la sala de repetiții corpul uneia. Îmi plăcea foarte mult, era mai subțire și mai rotunjit pe margini decât un Strat actual, iar lemnul părea foarte dur. Rezona bine. Mi-am dorit să o refac, dar pe atunci era o mare problemă cu piesele de hardware, cu dozele ne descurcam, dar cheițe și bridge-uri nu se găseau. Așa că am abandonat. Imagini cu archtopuri Doina se văd în filmul “Dragoste la zero grade”. Sunt filmate la magazinul “Muzica”, pe atunci proaspăt inaugurat.

Preț de “ia-mă, nene”: 350 de lei. Pedala e nouă.