Reparatie Bridge Hora

[Eros Nicolau]

- Nume echipament - Hora, Reghin. Body type: Acustica (corzi metalice), Dreadnought. An, serie etc - nu se vad: pe eticheta din interior par intinse, manjite, ca o acuarela - deci indescifrabile

 

 

- Pret - Am dat pe ea 500 Lei vechi, in 1997, deci acum ~15 ani. Nu era noua cand am luat-o, din ce am inteles, dar nici folosita - statuse mult timp la vanzare.

 

- De la cine / De unde a fost cumparat - De la un magazin de muzica din Braila - inca locuiam acolo pe-atunci

 

- Caracteristici

- Action la fret-ul 12: 5mm pe E gros, 4.5mm pe E subtire.

- Atat griff-ul cat si inaltatorul au o usoara curbura, ceea ce ajuta la barre-uri

- Coarda E (groasa) incepe sa falseze usor de la fret-ul 7 incolo. Teoretic, inaltaorul de pe cordar ar trebui ajustat in asa fel incat coarda sa se lungeasca cu 1-2mm (sa fie intonat)

- Cordarul a inceput sa se dezlipeasca din spate, aparent din cauza tensiunii constante. Desi, si mai aparent, nu a fost niciodata bine lipit in zona din spate. Arata destul de precar, trebuie reparat.

- Gaura din cordar corespunzatoare corzii A e mult deplasata spre cea a corzii E. Cu alte cuvinte, in loc ca E-A si A-D sa aiba cate 11.5mm intre ele pe cordar, distanta E-A e de 9.5mm si distanta A-D de 14mm. Nu ma deranjeaza atat de mult, dar m-as bucura sa vad problema asta rezolvata cumva.

- Nu-mi dau seama daca are truss rod (am cumparat-o impreuna cu un prieten care facuse si vioara si chitara clasica, el zicea ca ar avea truss-rod)

- La un an dupa ce am luat-o, o usoara atingere a facut ca chitara sa se rastoarne si sa-si rupa capul, chiar intre pragus si primul set de chei de acordare. Dupa o vreme, am dus-o la reparat la mesterul lutier care avea atelier in spate, la subsolul fostului Hotel Dorobanti (acum e Howard Johnson, parca). Omul mi-a lipit-o bine, lipitura nu a cedat pana acum desi furnirul ne-lacuit cu care a acoperit operatiunea e destul de inestetic. Dupa operatiunea lutierului, care nu prea a tinut cont ca pe atunci aveam un pragush artizanal, montarea unui pragush "standard" din magazin a rezultat intr-un pragush mult prea inalt (din cauza acelui furnir). A trebuit sa "sculptez" finutz acel furnir, in zona pragushului, ca sa-l re-aduc la o inaltime practicabila.

 

- Cum suna / Cum se comporta

- Reusesc sa cant pe ea, suna plin, frumos. nu am termeni de comparatie cu alte chitari, ca sa ma pot lansa in evaluari calitative

- Daca o acordez corect (cu post-tensionari repetate pana la reglaj stabil) nu se dezacordeaza decat dupa saptamani de folosire (in regim de 1-2 ore/zi)

 

- Parti bune / Parti rele

+ sunet plin, destul de puternic

+ action in limite decente. 5mm e usor peste ce iti poti dori (as prefera un 3.5mm la fret-ul 12)

+ nu am mari probleme cu dezacordarea. un mic reglaj odata pe luna mi se pare mai mult decat ok. tuningul il fac in general cu aplicatii de pc sau mobil (depinde unde sunt), cu microfon.

- dupa cum spuneam, bridge/cordar prost lipit initial si cu gaura corzii A prost plasata. va trebui sa o duc curand la o schimbare de cordar si posibil si de inaltator (vezi ce spuneam despre intonarea corzii E gros). Din ce vad aici, e posibil sa ma duca usor pe la 150-200 RON reparatia. Astept sa vina niste bani, dupa care o duc acolo si o sa revin cu un... review al experientei si rezultatelor dl. Cornel Ursu.

- action cam maricel - repet, l-as reduce la un 3.5 - 4mm, daca e posibil. o sa vad ce zice lutierul cand o duc sa schimb cordarul

- din cauza de abuz pe open chords la invatzare, primele 1-2 taste sunt cam tocite in dreptul corzilor B si E (jos). Inteleg ca sunt cam imposibil de schimbat - sa vad ce aflu la lutier.

- Inteleg ca are niste ani, dar nu a vazut diferente de temperatura sau umiditate, si totusi prin lacul fetei chitarii se vad niste crapaturi longitudinale foarte fine. Nimic care sa para defect structural, dar usor neplacut vizual.

 

- Impresie generala - sunt multumit de ea. nu sunt atat de avansat incat sa-mi dau seama daca ma limiteaza sau nu, ca instrument. am mai cantat si pe alte chitari, de care oamenii erau foarte multumiti, si experienta mi s-a parut foarte comparabila (am spus mai devreme ca nu pot face comparatie intre sound-ul chitarii mele si alte sound-uri pentru ca orice alta chitara am incercat a fost in conditii de zgomot puternic de fundal). Nota 7/10

 

Observatii la cele citite pe thread pana acum:

 

1. Structural vorbind, diferenta dintre (in ordine) o chitara clasica, o chitara cu 6 corzi de otel si o chitara cu 12 corzi de otel e data de rezistenta structurala a body-ului si a grif-ului. In ordinea de mai devreme, chitara clasica are cele mai mici tensiuni in corzi, chitara cu 12 corzi de otel e cea mai tensionata in grif/body, iar cea cu 6 corzi metalice e undeva pe la mijloc.

Asta inseamna ca atunci cand pui corzi metalice pe o chitara clasica (care in general NU prea are truss-rod, pentru ca tensiunile relativ mici din corzile de plastic nu il fac necesar), acele corzi metalice o vor tensiona MULT peste parametrii pentru care a fost construita, si foarte curand asta va duce la o curbare - normala - a grif-ului.

 

2. Legat de punctul de mai sus, si de ceea ce spuneam despre action-ul optim (3.5-4mm), un action de 10-15mm la fret-ul 12 deja mi se pare de basme, exista chitari atat de proaste?? Inteleg asa ceva la o clasica pe care ai pus, din necunostinta de cauza, corzi metalice. Dar chitari folk cu un astfel de action mi se par de cascadorii rasului.

[EugenRo2001]

Cauta in interiorul chitarei, vezi daca gasesti piulita de reglaj a truss-rod-ului.

 

Actiunea de 5mm este foarte mare. 3,5 este mare, optim ar fi 2,5-3mm pentru strumming si 2mm pentru fingerstyle, la coarda E gros.

Actiunea mare poate avea mai multe cauze dar in primul rand poate fi de la unghiul prost dintre grif si corpul chitarei fie din cauza constructiei proaste fie din cauza deformarii in timp a corpului.

Rezolvarea este neck-reset, adica dezlipirea grifului si ajustarea unghiului.

Nu se poate reduce actiunea la tasta 12 cu 2mm doar prin reducerea inaltimii saddle-ului deoarece pentru 2mm la tasta 12 trebuie redus saddle-ul cu 4mm si nu prea ai de unde.

 

Cordarul (bridge) trebuie lipit, altfel risti sa zboare de acolo cu efecte spectaculoase si nefericite.

Pretul vazut de tine este pentru relipirea cordarului nu a inlocuirii lui.

Gaura prost amplasdata se poate rezolva fie prin astupare/regaurire fie prin inlocuirea cordaruluui.

Nut-ul trebuia slefuit pentru reducerea inaltimii, nu furnirul.

 

Fret-urile se pot inlocui sau se pot nivela daca uzura nu este prea mare.

 

Daca consideri ca chitara ta merita investitia mergi cu ea la lutier sau vorbim pe PM

 

Vezi postul 42 si 43 din topicul din semnatura mea

[Eros Nicolau]

Salut, Eugen, si multumesc pentru raspunsurile detaliate si exact la locul lor. Am urmarit, printre alte surse de inspiratie si de informatie, si prezentarile tale, si mi-a placut mult ce-am vazut si aflat. Multumesc!

 

Intre timp am inceput sa studiez si eu mai atent diverse aspecte, si sa observ noi probleme si poate si noi solutii.

 

Si, pentru ca sunt pasionat de meshterit si de lemn, vreau sa-mi incerc intai mana cu chestiile mai simple, inainte de a apela la tine sau la domnul Cornel Ursu pentru chestiile mai complexe.

 

1. Mi-am dat si eu seama, vazand cum se multiplica si agraveaza problema (curbarea fetei chitarei in zona bridge-ului din cauza dezlipirii si tensionarii accentuate, gaura prost amplasata) ca trebuie dezlipit si inlocuit bridge-ul.

 

Asa ca tocmai ce l-am dezlipit, ieri, si am cumparat unul nou. Dezlipirea am facut-o dupa ce am desurubat piulitele celor 2 suruburi de prindere (doar noi, romanii, prindem bridge-urile cu... suruburi? mi se pare o metoda usor barbara si ne-muzicala), mascand zona din jurul bridge-ului pentru protectie si introducand un cutit, atent, in timp ce deasupra un fier de calcat incalzea toata treaba.

 

Apoi, dupa ce am trasat usor cu un cutter contururile vechiului bridge pe suprafatza lacului, ca la curatare sa nu intind vreo crapatura in lac dincolo de limite (tinand varful cutterului usor spre interior, ca liniile trasate sa iasa cat mai putin de sub bridge), am curatat bine de lac toata zona de sub bridge, intai cu niste glass-papier, iar apoi, cu multa migala, cu o dalta de lemn, strat fin dupa strat fin, treptat. La sfatsit, am slefuit si netezit suprafata cu aceeasi dalta, folosita vertical pe suprafatza, ca o razuitoare. Am curatat, pentru orice eventualitate, si bridge-ul vechi, desi mai mult ca sigur il voi inlocui cu cel nou.

 

Am cumparat ieri 3 clame mari (120x300mm) - de care voi avea nevoie la relipire. Ce ma tine inca sa incep lipirea e gasirea unui adeziv optim (care sa se poata dezlipi la caldura, asa cum se cere). Am cumparat ieri si-am testat un adeziv de la BISON, pentru care am primit in magazin asigurari peste asigurari ca da, se poate dezlipi la caldura (BISON Professional Konstruktielijm Colle Bois - monocomponent, poliuretanic). Rezultatul: o lipitura extrem de puternica, dar din pacate complet insensibila la caldura - deci caut in continuare sa testez si alt adeziv inainte sa fac vreo prostie. Stiu de cleiul de oase, dar nu gasesc pe nicaieri, nici clei, nici instructiuni de folosire. Poate ma poti ghida in sensul asta.

 

Stiu ca nu pot reduce semnificativ action-ul doar din cordar - sau ca asa pare - dar cordarul meu era atat de dezlipit incat in partea din spate era inaltat cu vreo 4mm. Daca in urma lipirii lui reusesc sa-l aduc unde trebuie, inseamna o coborare cu ~1mm in zona saddle-ui, deci 0.5mm la action.

 

2. Stiu ca nu furnirul se sculpteaza ca sa reglezi pragushul, dar in cazul meu erau vreo 0.8mm in plus in zona, si era un furnir prost, poros, care scadea mult din duritatea contactului necesar intre pragush si gatul chitarii. Intre timp am aflat care e metoda optima pentru reglarea actionului la pragush - urmeaza sa fac si asta, la sfarsit, si am incredere ca voi castiga si de-acolo macar 0.3-0.5mm. Deci targetez, deocamdata, o scadere a actionului la fret-ul 12 cam cu aproape 1mm, ceea ce n-ar fi un lucru tocmai rau.

 

3. Dupa reparatiile/reglajele astea doua, daca vedem ca mai e loc de mai bine, poate chiar ne intalnim sa vedem ce-i mai putem face, eventual la gat (nu cred ca se mai poate indrepta din truss rod, cel mult din re-setarea gatului la calcai - ramane de vazut)

 

Multumesc inca odata pentru un raspuns atat de fain si detaliat, si spor in toate!

 

Eros

 

P.S.1 despre fret-uri - nu stiu ce sa zic, poate daca ne vedem odata iti poti da cu parerea despre starea lor

P.S.2 sunt doar un mic amator, dar nu m-am impacat niciodata cu pana/strumming. Cant aproape exclusiv ciupind corzile, deci cred ca ma incadrez mai curand la fingerstyle-wannabe

Edited July 28, 2012 by Eros Nicolau

[EugenRo2001]

Ai lucrat bine.

Pentru lipit nu am gasit ceva suficient de bun pe piata din tara asa ca am cumparat Titebond de la Stewart MacDonald www.stewmac.com

Din pacate reducerea actiunii dupa aceste operatii va fi nesemnificativa, va fi nevoie de neck-reset.

[Eros Nicolau]

Salut,

 

Revin in sfarsit cu rezumatul si cu descrierea operatiunii, a concluziilor tehnice si a rezultatelor obtinute la re-lipirea cordarului.

 

Inainte de orice, m-am interesat, documentat, si-am inteles de ce lipirea cu clei de oase e cea mai recomandata. O sa rezulte un post mai lung, dar prefer sa va spun si voua la ce concluzii am ajuns

 

Proprietatile cleiului de oase

Cleiul de oase are doua proprietati foarte utile cand vine vorba de lipit lemn in lutierie:

1. Este reversibil (cu caldura si un pic de umezeala, se poate dezlipi) - foarte util atunci cand ai de dezlipit si de relipit un gat, un cordar etc.

2. Pe masura ce se usuca, se strange (practic, functioneaza ca o menghina, strangand lipitura din interior)

In afara de asta, spre deosebire de majoritatea adezivilor (care sunt usor porosi), cleiul de oase, la uscare, devine foarte compact, transmitand mult mai bine vibratiile prin lipitura

 

Prepararea cleiului de oase

Cleiul de oase se gaseste usor in comert (la magazinele de gen "fond plastic"), sub forma de granule (mai rar, sub forma de placi casante), si inainte de folosire trebuie dizolvat in apa. Acum, intrebarea e: cata apa, la cat clei? Am dat peste tot felul de versiuni de instructiuni, pornind de la proportii de 1:1 pana la 1:30. Am incercat diverse modalitati de dizolvare, dar problema de care m-am tot lovit a fost ca, daca amesteci bine ca sa grabesti dizolvarea, obtii o solutie omogena INDIFERENT de proportie, ceea ce evident ca nu e bine (risti foarte usor sa obtii o solutie mult prea slaba). Pana la urma am aplicat solutia cea mai intuitiva, recomandata de un lutier strain, si care a mers cel mai bine: am pus intr-un paharel de plastic 2 linguri rase de granule, peste care am turnat cam 30 de linguri de apa. Practic, am acoperit granulele cu o cantitate zdravana de apa. Secretul e sa NU cedezi tentatiei de a amesteca granulele. Le lasi 24 de ore, sa-si traga ele cata apa au nevoie. Dupa 24 de ore, rezulta un fel de pasta tulbure la fundul paharului. Cleiul isi trage exact cata apa are nevoie, deci daca versi tot restul de apa ramai cu solutia de clei in concentratia optima. De aratat, solutia finala arata ca o gelatina curata.

 

 

Aplicarea cleiului de oase

Cleiul de oase se aplica la o temperatura optima de 56-57*C, cu conditia ca temperatura lui sa NU depaseasca 57*C. De ce? Pentru ca moleculele lungi din clei (practic, colagen) se dezintegreaza ireversibil in molecule mai scurte, dupa 57*C, ceea ce duce la reducerea drastica a proprietatilor lui adezive.

Sfat foarte util: pentru a preveni racirea prematura a cleiului la aplicare, e recomandat ca suprafetele de lipit sa fie si ele preincalzite la 57*C - in felul asta, se reduce socul termic si cleiul are timp sa se "aseze" in lipitura la temperatura optima, pana se strang toate menghinele.

 

Ca sa pot controla cat mai bine temperatura, am cumparat un termometru electronic cu sonda:

 

Revenind la "operatia" la care mi-am supus Reghin-ul:

 

Intai, cu "BISON"-ul cumparat anterior, am umplut gaura aceea prost amplasata. De ce cu Bison si nu cu clei de oase: pentru ca vreau ca operatiunea respectiva sa fie permanenta si pentru ca Bison nu e casant, dupa uscare.

 

Apoi am masurat, bagand mana in chitara, o foaie de hartie, pe care apoi am transpus-o, pentru verificare, pe un carton, pe care am desenat, dupa amplasare, si niste gauri de control, pentru verificarea asezarii corecte "pe orbecaite", dupa care apoi am decupat un butuc de lemn - pe care l-am folosit pentru a putea prinde menghinele pe dedesupt fara sa ating bracing-urile. Evident, am avut grija si m-a asigurat ca forma respectiva de butuc NU va atinge pe nicaieri bracing-urile (nu le va incaleca pe nicaieri). Butucul l-am captusit initial cu un microburete dublu-adeziv, pentru a proteja contactul cu fatza interioara a chitarii, dupa care l-am invelit in masking tape. De ce: ca sa il pot lipi si dezlipi usor de pe interior, la sfarsit.

 

 

A urmat lipirea propriu-zisa: incalzirea la bain-marin (intr-un vas cu apa) a cleiului:

 

 

Apoi, cu ajutorul unui prieten, care tinut un Heat-Gun (feon industrial) spre fatza chitarii si spre cordar, incalzindu-le pana a atins fix 57*C, am aplicat cleiul incalzit si el exact la 56*C pe ambele suprafetze si, folosind pentru ghidare cele 2 cuie in gaurile de la extremitati, am aplicat cordarul si l-am clampat strans cu cele 3 menghine cumparate special pentru treaba asta, fara sa uit sa aplic, intre menghine si cordar, niste butucei de lemn, decupati special pentru asta - pentru a proteja cordarul de fortza bruta a menghinelor. Dupa care, cu o carpa umeda si pe alocuri cu scobitori, am curatat pe cat posibil sau macar am subtiat, in locurile greu accesibile, cleiul stors in afara lipiturii de catre presiunea menghinelor.

 

 

Recomandarea general acceptata e ca cleiul trebuie lasat 24h la lipit in pozitia fixata, cu mentiunea ca mai toti lutierii recomanda totusi 48h. Asa ca am lasat si eu lipitura stransa in menghine 48h, dupa care am desfacut menghinele si am mai curatat odata resturile de clei, cu o carpa umeda, fara sa ud prea tare locul. Evident, am dezlipit apoi si am scos si butucul triunghiular din interior, si apoi am re-creat gaura noua, ghidandu-am dupa cordarul nou, corect. Rezultatul arata cam asa:

 

 

Am mai reglat un pic pragushul (am mai redus un pic din inaltime, dupa cum ziceam in postarea anterioara), am reglat in cateva incercari inaltimea calusului, dupa care am acordat chitara si-am testat-o.

 

 

Actiunea la tasta 12 era inainte de 5mm pe E gros, 4.5mm pe E subtire.

 

Acum actiunea la tasta 12 e de 3.5mm pe E gros si de 3.15mm pe E subtire, deci am reusit o scadere a actiunii intre 1.5mm la E gros si 1.35mm la E subtire. Nu ideal, dar nici nu-i rau.

 

Observatii finale:

 

1. Chitara acum face o chestie minunata pe care n-o mai facuse de 15 ani: vibreaza, a naibii! Efectiv, acum simt vibratiile in corpul de rezonantza al chitarii, si e al naibii de placut!

 

2. Scaderea asta a action-ului face ca deja chitara sa fie mult mai play-able decat inainte. Diferenta o simt atat de mare (desi inca nu e perfect action-ul) incat deja simt ca voi avea nevoie de o perioada de ajustare la noile "setari" - dar ma bucur mult, deja incepe sa nu mai fie chiar un chin cantatul la ea.

 

Costul final al reparatiei: 45 RON menghinele + 29 RON termometrul + 28 RON cleiul de oase + 5 RON Bison-ul = 107 RON

Edited August 3, 2012 by Eros Nicolau

[EugenRo2001]

Foarte frumos ai lucrat.

 

Dupa ce o sa faci si neck-reset si vei creste inaltimea saddle-ului vei avea surpriza sa vezi ca va vibra si mai mult, va suna mai tare datorita inbunatatirii break-angle adica a unghiului facut de corzi la trecerea peste saddle.

Sunt convins ca ai remarcat si o imbunatatire a intonatiei.

Cu cat scade actiunea cu atat se imbunatateste intonatia.

[Eros Nicolau]

Multumesc mult pentru apreciere, Eugen!

 

Da, pasul urmator sper sa fie neck reset-ul. Si daca tot o sa fac asta, probabil ca voi inlocui si saddle-ul, sa-l am la o inaltime mai normala - acum e prea la limita. Intonatia s-a ameliorat simtitor, datorita saddle-ului pre-setat, dar parca tot nu e suficient, pe coarda E groasa (restul par sa fie ok). Dupa neck-reset, daca tot nu e 100% ok intonatia, sa vedem ce-i facem, eventual o adaptare.

 

Mai cred c-ar trebui reconditionat un pic (santulete specifice in dreptul corzilor in zona apropiata de nut) si re-lacuit si fret-board-ul, nu mi se pare in regula asa cum e acum. Pentru neck reset nu am curaj (deocamdata) sa il fac singur. Ma tenteaza sa il fac cu tine, dar sunt un tip bagacios si dornic sa invetze (cred ca mi-am gasit hobby pentru batranete, vezi http://www.lmii.com/) - ma primesti la tine in atelier sa-l facem impreuna?

 

Daca da, lasa-mi un mesaj pe privat, sa-mi fac o idee de ce banuti trebuie sa pun deoparte.