|
Dacă ar fi după cum vrea cel rău probabil că Biblia ar fi așa ca în postul tău. Dar bine că nu e.
În istorie Satan a luptat întotdeauna împotriva Bibliei (prin diferite metode).
În timpul celor 1260 de ani de supremație papală, în timpul inchiziției această luptă a fost evidentă. Iată câteva dintre hotărârile luate:
Conciliul din Toulouse care s-a întrunit cam pe vremea cruciadei împotriva Albigenzilor a stabilit: "Noi interzicem posedarea de către laici a copiilor Vechiului și Noului Testament... Le interzicem cu strictețe să aibă cărțile de mai sus în dialectul local." - Concil. Tolosanum, Pope Gregory IX, Anno, chr. 1229. Canos 14 și 2.
Conciliul din Tarragona, 1234, a hotărât ca: "Nimeni să nu aibă cărțile Vechiului și Noului Testament în limba romanică și dacă le are, trebuie să le predea episcopului local în termen de 8 zile după promulgarea acestui decret, pentru a fi arse, altfel, fie că este cleric sau laic, va fi suspectat până va fi liber de orice bănuială." - D. Lortsch, Histoire de la Bible en France, 1910, p.14
La Consiliul din Constanța în anul 1415, Wycliffe a fost condamnat post-mortem de Arundel, arhiepiscopul de Canterbury, ca fiind: "un ticălos otrăvit de erezia condamnabilă care a inventat o nouă traducere a Bibliei în limba lui maternă."
Opoziția bisericii romano-catolice față de Biblie a continuat de-a lungul veacurilor și a crescut în mod deosebit pe vremea înființării Societății Biblice. La 8 decembrie 1866, Papa Pius IX în enciclica sa, Quanta cura, a emis o listă de 8 rătăciri sub zece titluri diferite. Sub titlul IV, găsim enumerate: "Socialism, comunism, societăți clandestine, societăți Biblice... Ciume de acest fel trebuie distruse prin toate mijloacele posibile."
--------------------
|