Takamine Eg124C

[Guest Clearchannel]

Takamine EG124C

 

O electro-clasica full size. Asta inseamna un sunet mare, cald, plin, frumos. Dar si un corp imens (am 1 m 80 inaltime) si un grif extra-lat.

 

Nu pot sa spun mare lucru despre lemn, caci nu ma pricep. Suna insa exact cum ma asteptam de la o clasica.

 

N-am reusit inca sa gasesc o pozitie in care sa cant confortabil. Ma intind peste ea, imi intind atenbratele si degetele. Daca tin degetele asa cum se cere la o chitara clasica, in cateva minute apar crampe. Daca le tin ca un amator ce sunt, compromit acuratetea.

 

Fretboard-ul e plat, si nu il vad aproape deloc. Nu are marcaje (puncte) nici macar pe margine, iar asta mi se pare un plus, caci iti cere disciplina multa, memorie si exercitiu serios ca sa gasesti notele. Decupajul (cutaway-ul) e poate cea mai confortabila parte a instrumentului.

 

Tastele sunt finisate mizerabil - capetele mi-au facut taieturi fine pe degete, de nici nu stiam ce ma ustura asa... E adevarat, nici nu m-am dus cu ea sa o rezolve. Gatul a venit curbat si pare ca si-a revenit putin, dar peste tasta 12 ma chinui mai mult decat spre celalat capat.

 

Distantele pe tastatura/fretboard sunt uriase, si poate ca iar e un lucru bun pentru disciplina si antrenamentul pozitiilor acordurilor.

 

Suna delicios cu pana, mai tare si mai clar si mai agresiv.

 

Preamplificatorul. Nu ma asteptam la prea multe, si nici nu am primit prea multe. Nu am legat-o la un amplificator de acustica, doar la o pedala multiefect. Sunetul e de “plastic”, impersonal (nu chiar ca cel din sintetizator, totusi…), dar macar e plin si puternic. Poate cu doza potrivita de efecte ar putea iesi ceva placut.

 

Concluzie: e mult prea masiva pentru mine. Aproape de nefolosit. Am incercat “Shape Of My Heart”, unde se folosesc (aproximativ) corzile 2,3,4 si 5 pe tastele 11-4, si e un chin.

 

Nota 5.

 

http://www.takamine.com/guitars/g_series_classics/eg124c