www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

o intrebare pt aia tari in materie de lampi si ampuri


Guest diogrey
 Share

Recommended Posts

Guest diogrey

uite cum vine intrebare vreau sami fac un head pe lampi ca sufar cu statile solid state(de altfel facute tot de mine :) ) pt ca pedale suna ca un ckt.si vreau un amp cu lampi pt ca numi permit sal fac integral pe lampi cred ca am fac doar preampul pe lampi si ampul pe mosfet ca is comandate tot de tensiune si cred ca ar suna mai bine ca niste bipolari.SI acuma intrebare cu cat va schimba sunetul ampul solid state.

 

 

ps precizez ca sunt deschis propunerilor de proecte hibride de genul astapt ca deabia mia venit idea cu ampul

Link to comment
Share on other sites

Depinde foarte mult de ce vrei sa cinti. Si daca vrei ca sunetul de distors sa il obtii din lampa sau din pedale.

Daca vrei sa cinti metale cred ca nu o sa simti foarte mult lipsa unui final pe lampi. Distorsul pe care il da acesta iti dauneaza oarecum la atac si definitie mare la distors.

Daca vrei sa cinti de la blues la rock clasic sau orice alte genuri unde vrei sa simti sunetul mai gutural si mai complex, finalul pe lampi e f util.

Link to comment
Share on other sites

TRANSFORMATOR DE IESIRE !!!

 

SAU MACAR TRAFO DE DEFAZAJ SI DUS PANA APROAPE DE SATURATIE MIEZUL

 

DE AICEA VINE "TONUL" , NU DIN LAMPA .

 

CU LAMPA E ALTA POVETE , AM UMPLUT PE FORM CU DESCRIERI , LA TOPICUL "...50W.. E DESTUL ?..."

 

AM DESCRIS AVANTAJELE TUBURILOR .

 

DAR TONUL SI ARMONICELE PARE VIN DIN TRAF " CALDURA"

 

DECI FET + TRAF DE IESIRE .

 

SAU MACAR UN ETAJ CU TRAF IN CLASA "A" APROAPE DE SATURATIE MIEZULUI .SI DE AICEA POTI PRIN SECUNDAR SA ATACI FET DE PUTERE . Sa zicem de 1W , sau chiar mai mic luat din amplif de radio portativ vechi cu transformatoare ( acestea erau in clasa B in contratimp ). In clasa A se pot face incercari cu intrefierul trafului , fara intrefier se satureaza mai repede.Eu am avut o statie de 100W cu traf defazor si suna excelent.

 

Statiile RANGER sunt cu traf de iesire si pe tranzistoare , suna bine.

 

FET -ul are avantajul ca seamana caracteristica cu cea a pentodei , si produce intermodulatii putine (IMD).

Si nu ai trebuie curent mare pe "gate" , deci poti sa ataci finali cu putere mica , doar tensiunea trebuie sa o produci .

 

Cu traf defazor chiar poti sa realizezi tensiunea pentru atacat finali ce altfel este o problema, la orice statie cu tranzistoare.Si ai si distorsiuni din traf .

 

La magnetofoane aceiasi fenomen il avem , se satureaza materialul feromagnetic si are "tonul cald"

cxhiar daca toata electronica e pe tranzistoare .

Link to comment
Share on other sites

Guest diogrey

TRANSFORMATOR DE IESIRE !!!

 

SAU MACAR TRAFO DE DEFAZAJ SI DUS PANA APROAPE DE SATURATIE MIEZUL

 

DE AICEA VINE "TONUL" , NU DIN LAMPA .

 

CU LAMPA E ALTA POVETE , AM UMPLUT PE FORM CU DESCRIERI , LA TOPICUL "...50W.. E DESTUL ?..."

 

AM DESCRIS AVANTAJELE TUBURILOR .

 

DAR TONUL SI ARMONICELE PARE VIN DIN TRAF " CALDURA"

 

DECI FET + TRAF DE IESIRE .

 

SAU MACAR UN ETAJ CU TRAF IN CLASA "A" APROAPE DE SATURATIE MIEZULUI .SI DE AICEA POTI PRIN SECUNDAR SA ATACI FET DE PUTERE . Sa zicem de 1W , sau chiar mai mic luat din amplif de radio portativ vechi cu transformatoare ( acestea erau in clasa B in contratimp ). In clasa A se pot face incercari cu intrefierul trafului , fara intrefier se satureaza mai repede.Eu am avut o statie de 100W cu traf defazor si suna excelent.

 

Statiile RANGER sunt cu traf de iesire si pe tranzistoare , suna bine.

 

FET -ul are avantajul ca seamana caracteristica cu cea a pentodei , si produce intermodulatii putine (IMD).

Si nu ai trebuie curent mare pe "gate" , deci poti sa ataci finali cu putere mica , doar tensiunea trebuie sa o produci .

 

Cu traf defazor chiar poti sa realizezi tensiunea pentru atacat finali ce altfel este o problema, la orice statie cu tranzistoare.Si ai si distorsiuni din traf .

 

La magnetofoane aceiasi fenomen il avem , se satureaza materialul feromagnetic si are "tonul cald"

cxhiar daca toata electronica e pe tranzistoare .

problema era ca de traf nu fac rost dar acuma a mai intervenit ceva am un amp de la un radio vechi cu lampa ecl82(parca) ce puteti sami spuneti de lampa asta si daca imi recomandat ceva pt preamp

Link to comment
Share on other sites

problema era ca de traf nu fac rost dar acuma a mai intervenit ceva am un amp de la un radio vechi cu lampa ecl82(parca) ce puteti sami spuneti de lampa asta si daca imi recomandat ceva pt preamp

ECL 82 este o triode pentoda alimentata la 6, 3 V si putere in jur de 6W si daca este numai un tub este in clasa A .

 

!!! la amplif. cu tuburi si transformator de iesire SA NU SE PUNA IN FUNCTIUNE FARA DIFUZOR !!

 

SE ARDE TRAFUL DE IESIRE SI ALTE COMPONENTE !!!

 

DACA ARZI DIFUZORUL ( DIN RADIO) DEOARECE NU REZISTA LA VOLUMUL "MARE" , RAMAI FARA DIFUZOR SI SE ARDE SI STATIA !!

 

 

 

ptr preamp sunt circuite "kit" cu tot cu reglaj de ton , joase inalte la magazine de piese elactronice.

 

O sa caut pe net ceva usor de construit daca te incumeti sa faci singur .

Edited by karpi
Link to comment
Share on other sites

Oameni buni finalul influenteaza 50% din sunet.Nu vreau sa intru in polemica cu nimeni dar trebuie stiut un lucru...Transformatorul de iesire folosit in amplificatoarele pe lampi este in primul rind pentru adaptarea lampilor la difuzor(impedanta de iesire a unei lampi este foarte mare comparativ cu a difuzorului(kiloohmi la lampi si 4,8,16 ohmi la difuzoare).Secretul sunetului de lampa consta in faptul ca semnalul sufera adaugiri - armonici - din cauza constructiei lampii care este formata din mai multe ''bucati de metal'' si datorita crearii sarcinii spatiale intre anod si catod aceste materiale incep sa vibreze sub actiunea semnalului de baza si aceste armonici se suprapun peste semnalul util.Asa apar armonicile foarte cautate de chitaristi.Asa ca nimic nu se compara cu finalul pe lampi dus in suprasaturare. :)

Edited by overdrive
Link to comment
Share on other sites

Guest diogrey

Oameni buni finalul influenteaza 50% din sunet.Nu vreau sa intru in polemica cu nimeni dar trebuie stiut un lucru...Transformatorul de iesire folosit in amplificatoarele pe lampi este in primul rind pentru adaptarea lampilor la difuzor(impedanta de iesire a unei lampi este foarte mare comparativ cu a difuzorului(kiloohmi la lampi si 4,8,16 ohmi la difuzoare).Secretul sunetului de lampa consta in faptul ca semnalul sufera adaugiri - armonici - din cauza constructiei lampii care este formata din mai multe ''bucati de metal'' si datorita crearii sarcinii spatiale intre anod si catod aceste materiale incep sa vibreze sub actiunea semnalului de baza si aceste armonici se suprapun peste semnalul util.Asa apar armonicile foarte cautate de chitaristi.Asa ca nimic nu se compara cu finalul pe lampi dus in suprasaturare. :)

vreau sa cant rock alternativ cu influente punk .asa ca cat de mult se apropie sunetul fara lampa de amplificare

de asa ceva nu reusesc sa ma descurc doar cu un preamp pe lampi

 

o ideie ar fi sal fac acuma pe mosfet si sa strang bani sectiunea de amplificare mai tarziu

Link to comment
Share on other sites

 

coarda "La" in oscilatie libera , se vede "compresia "lina"in cazul tubuilui si "taierea brusca" limitarea cauzata de tranzistorul saturat si armonicele , acele mici sinusoise de diferite amplitudini si perioade.. .

 

Oameni buni finalul influenteaza 50% din sunet.,,,,,,,,,,,,.......Asa apar armonicile foarte cautate de chitaristi.Asa ca nimic nu se compara cu finalul pe lampi dus in suprasaturare. :)

Chestia asta cu "rezonanta pieselor se cheama microfonie" si este doar mecanica si influentat din exterior , un efect nedorit chiar din cauza ca decoloreaza "aiurea".

 

Lampa are o caracteristica de "raspuns" ( transfer ) specifica se poate vedea din familia de caracteristici.

Tensiune grila ( de intrare ) raportat la curentul prin lampa .

 

Idea pe scurt este ca lampa nu "taie" semnalul , nu-l limiteaza brusc asa ca in regim overdrive ( peste cea lineara) are o plaje foarte mare "intermediara" pana la "taiere" limitare.

 

Limitarea "brusca" fara trecere lenta in cazul Tranzistoarelor duce la aparitia armonicilor impare ce dau un sunet strident gajait scartait si disonant .In cazul distorsionatoarelor cu

"tranzistoare si diode semiconductoare " aceste armonici se filtreaza cu un EQ ca sa avem un ton folosibil .In cazul etajului final cu tranzistoare nu mai putem pune nici un filtru , numai difuzorul .

 

In orice caz , lampa sau tub difuzorul de chitara trebuie sa aiba banda de redare intre 70-5000Hz , nu mai mult. Asa unele armonici , nedorite ,sunt amortizate chiar de difuzor .

 

Difuzorul ia si el parte in formarea tonului , in membrana apar intermodulatii si subarmonice si acestea contribuie la crearea tonului .Acest lucru apare la volum "maxim"

 

Armonicele pare sunt "produse" in traful de iesire , cum am mai descris se adapteaza si tranzistoarele cu traf de iesire .

Statiile Ranger ptr chitara ,cu tranzistoare , au mai multe tipuri cu traf de iesire sunt si unele Peavey cu traf defazor .

 

Transformatorul este unul din cele mai scumpe componente dintr-o statie ,, e acea se cauta sa se scape de el , si in plus este foarte greu sa faci un traf de iesire bun mai ales la cerintele de astazi ..Miez de transformator bun fac doar 4-5 firme din toata lumea si este secretul lor.

Edited by karpi
Link to comment
Share on other sites

Guest Andrei_T

Salut. Din ce in ce mai mult observ pe forumuri discutii despre armonice pare/impare despre trafuri de iesire care dau "TONUL" unui amp pe lampi si alte afirmatii ciudate din punctul meu de vedere, no offence. Simt si eu nevoia sa fac anumite precizari:

 

1. armonicele sunt distorsiuni generate de elementele active/neliniare ale unui amplificator (lampi/tranzistoare/integrate, traf de iesire).

2. ele pot imbogati sunetul initial/curat al chitarei sau il pot murdari, asta depinde de ordinul/natura distorsiunilor.

3. Armonicele sunt impartite in pare si impare. De exemplu daca amplificatorul are de reprodus un semnal sinusoidal cu frecventa de 1Khz, a 2-a armonica este cu o octava mai sus decat fundamentala, adica un semnal sinusoidal cu frecvanta de 2Khz a treia la 3KHz etc.

4. Ceea ce da tonul placut sunetului distorsionat de lampa este faptul ca lampa (trioda/ECC83/12AX7)genereaza predominant armonica a 2-a (para) si a 3-a (impara) care sunt cel mai aproape de pitch-ul sunetului original, si lucrul asta nu deranjeaza urechea umana ba chiar face ca sunetul perceput sa fie mai plin. Armonicele superioare sunt cele care deranjeaza si sunt mult mai usor "audibile" pt ca sunt foarte "departe" de sunetul fundamental. In acelasi timp ele "subtiaza" sunetul.

5. Tranzistorul genereaza predominant armonica a 3-a si armonici superioare, din cauza armonicilor superioare si lipsei armonicii a 2-a forma de unda a unui semnal sinusoidal distorsionat de tranzistor arata ca un semnal dreptunghiular.

6. Etajul final in contratimp (push-pull) genereaza predominant armonica a 3-a si armonici superioare nesemnificative, de aceea cand este fortat etajul final da "prezenta" "edge" sunetului.

 

 

Transformatorul de iesire este supradimensionat pt amplificatoarele de chitara, care au frecventa minima de 82Hz. Din cauza asta este greu de fortat/overdrive-uit. Un transformator dintr-un amp Marshall este de ~4 ori mai mare decat ar trebui sa fie pt. o frecventa inferioara de 82Hz. Motivul pt. care este supradimensionat este tocmai pentru A NU INTRA IN SATURATIE MIEZUL atunci cand ampul este fortat si apar acele distorsiuni (armonice). Deci, din punctul meu de vedere nu traful este generatorul tonului. El are un rol important in crearea lui pt ca are o frecventa de rezonanta pe la 2 KHz si in functie de cum e bobinat poate reda/taia din frecventele/armonicele de peste 5Khz.

 

 

Acum, ca sa-i raspund lui diogrey, pt rock alternativ cu influente punk suna foarte bine un amp final in contratimp fortat si ca preamp iti recomand un Marshall 1987(2 lampi ECC83) sau JCM800. Poti sa obtii sunetul pe care-l cauti ~70% din preamp dar restul de 30% nu poti sa-l obtii decat cu un power amp pe lampi in contratimp (push-pull).

Daca ai nevoie de traf de iesire pot sa-ti dau eu unul, numai sa-mi spui pt ce lampi il vrei.

Link to comment
Share on other sites

Guest diogrey

Salut. Din ce in ce mai mult observ pe forumuri discutii despre armonice pare/impare despre trafuri de iesire care dau "TONUL" unui amp pe lampi si alte afirmatii ciudate din punctul meu de vedere, no offence. Simt si eu nevoia sa fac anumite precizari:

 

1. armonicele sunt distorsiuni generate de elementele active/neliniare ale unui amplificator (lampi/tranzistoare/integrate, traf de iesire).

2. ele pot imbogati sunetul initial/curat al chitarei sau il pot murdari, asta depinde de ordinul/natura distorsiunilor.

3. Armonicele sunt impartite in pare si impare. De exemplu daca amplificatorul are de reprodus un semnal sinusoidal cu frecventa de 1Khz, a 2-a armonica este cu o octava mai sus decat fundamentala, adica un semnal sinusoidal cu frecvanta de 2Khz a treia la 3KHz etc.

4. Ceea ce da tonul placut sunetului distorsionat de lampa este faptul ca lampa (trioda/ECC83/12AX7)genereaza predominant armonica a 2-a (para) si a 3-a (impara) care sunt cel mai aproape de pitch-ul sunetului original, si lucrul asta nu deranjeaza urechea umana ba chiar face ca sunetul perceput sa fie mai plin. Armonicele superioare sunt cele care deranjeaza si sunt mult mai usor "audibile" pt ca sunt foarte "departe" de sunetul fundamental. In acelasi timp ele "subtiaza" sunetul.

5. Tranzistorul genereaza predominant armonica a 3-a si armonici superioare, din cauza armonicilor superioare si lipsei armonicii a 2-a forma de unda a unui semnal sinusoidal distorsionat de tranzistor arata ca un semnal dreptunghiular.

6. Etajul final in contratimp (push-pull) genereaza predominant armonica a 3-a si armonici superioare nesemnificative, de aceea cand este fortat etajul final da "prezenta" "edge" sunetului.

Transformatorul de iesire este supradimensionat pt amplificatoarele de chitara, care au frecventa minima de 82Hz. Din cauza asta este greu de fortat/overdrive-uit. Un transformator dintr-un amp Marshall este de ~4 ori mai mare decat ar trebui sa fie pt. o frecventa inferioara de 82Hz. Motivul pt. care este supradimensionat este tocmai pentru A NU INTRA IN SATURATIE MIEZUL atunci cand ampul este fortat si apar acele distorsiuni (armonice). Deci, din punctul meu de vedere nu traful este generatorul tonului. El are un rol important in crearea lui pt ca are o frecventa de rezonanta pe la 2 KHz si in functie de cum e bobinat poate reda/taia din frecventele/armonicele de peste 5Khz.

Acum, ca sa-i raspund lui diogrey, pt rock alternativ cu influente punk suna foarte bine un amp final in contratimp fortat si ca preamp iti recomand un Marshall 1987(2 lampi ECC83) sau JCM800. Poti sa obtii sunetul pe care-l cauti ~70% din preamp dar restul de 30% nu poti sa-l obtii decat cu un power amp pe lampi in contratimp (push-pull).

Daca ai nevoie de traf de iesire pot sa-ti dau eu unul, numai sa-mi spui pt ce lampi il vrei.

wow pai nus ce lampi sa pun in final eu vream sa fac o replica champ care are parca un 6l6 in final ,daca gresesc corectatima ,aa si inca alta chestie pe situl lui john tironr (sau ceva de genu ) are pas cu pas consstructia unui asemenea traf ,dar nu spune daca tolole sun t speciale sau ferosiliciu normal sau ceva special si daca le fac din miez feromagnetic nu ar fi mai bine si eventual ce diametru are miezul

 

 

 

ps:sorry ca pun atatea intrebari das deabia in liceu la elctronica si stiu asa in ansamblu ce se intampla da multe detalii imi scapa

Link to comment
Share on other sites

Cum sta situatia in cazul unui amp destinat unui sunet clean, asa cum sunt de exemplu Hiwatt-urile lui Gilmour? (am inteles ca el porneste cu un amp clean si foloseste distors/fuzz din pedale).

Se poate construi un amp care sa sune cat de cat bine pe clean la un pret minim - de ex. o clona de 18w cu un tub preamp si un tub final?

Link to comment
Share on other sites

Guest Andrei_T

Miezul din ferita nu e bun pt aplicatii in plaja audio pt ca se satureaza repede la frectente joase. El se foloseste la frecvente inalte, peste 20Khz.

 

In general tolele mai bune calitativ sunt mai subtiri (0,3mm in loc de 0,5mm), au pierderi mai mici. Dar se pot obtine aceleasi rezultate si din material "normal" de tole dar cu miezul supradimensionat. Trafurile de chitara nu sunt trafuri Hi-Fi si crede-ma, trafurile din Marshall-uri sau Fender-uri nu au fost construite cu cine stie ce materiale sau tehnica. Majoritatea trafurilor de chitara au nevoie de 1 intretesere (1/2*primar,secundar,1/2*primar) pt ca nu ai nevoie de armonicele de peste 5Khz.

 

Andrei

Link to comment
Share on other sites

Miezul din ferita nu e bun pt aplicatii in plaja audio pt ca se satureaza repede la frectente joase. El se foloseste la frecvente inalte, peste 20Khz.

 

In general tolele mai bune calitativ sunt mai subtiri (0,3mm in loc de 0,5mm), au pierderi mai mici. Dar se pot obtine aceleasi rezultate si din material "normal" de tole dar cu miezul supradimensionat. Trafurile de chitara nu sunt trafuri Hi-Fi si crede-ma, trafurile din Marshall-uri sau Fender-uri nu au fost construite cu cine stie ce materiale sau tehnica. Majoritatea trafurilor de chitara au nevoie de 1 intretesere (1/2*primar,secundar,1/2*primar) pt ca nu ai nevoie de armonicele de peste 5Khz.

 

Andrei

 

Totul e corect doar niste complectari , semnalul rectangular se sintetizeaza din armonicele impare minim pana la a 21-a armonica . Deci si viceversa putem sa tragem concluzia ca intradevar la "taierea brusca" a semnalului semiconductorul ( tranzistor , dioda ) va "genera " armonici impare.

 

Semnalul dinte de fierastrau este combinatia preponderenta a armonicilor pare , cum lampa si traful nu poate sa taie "brusc " acesta va integra semnalul si va semana cu " dintele de ferastrau"

 

Soundul statiilor Marshall nu este unul "clean "chiar prin subdimensionarea trafului de iesire si prin materialul folosit caci el nu numai joasele le distorsioneaza ci mai ales la inalte nu poate sa redea totul , nu este traf ultralinear de HiFi , eu am cantat numai pe Marshall vintage astea asa erau .Acest lucru i-a conferit soundul cu un fel de prezenta pe medi joase mai ales la chit bass , in asa fel se auzea si la un volum mai mic , era mai penetrant fara a fi distorsiune " scartaita".Iar low end-ul al producea difuzorul suprasolicitat a carui membrana finctioneaza ca si un divizor de frecventa .De aicea soundul de Marshall , cel adevarat.

 

Pe atuncea soundul de "clean" le aveau statiile Fender si Ampeg

si sunau plin si rotund ptr muzica Soul si Blues cu un bass profund si cald . Marshall-urile "rageau " bine ptr Hardrock.

 

Intre timp au aparut tot felul de "inovatii" nu mai suna nici cum , sau nu mai poti avea incredere in descrieri de reclama , trebuie sa incerci .

Acum se face reclama la instalatii unde folosesti o statie pe tuburi pe post de distorsionator !! din care preiei "tonul" si al amplifici cu alte statii de putere ..tre sa se vanda sculele si cum tuburile trebe vandute pai punem peste tot tuburi , caci se inchid si fabricile de tuburi cinescopice ( tot lampa) si se trece la "plasma", LCD , LED, si alte ecrane ptr TV si PC. Telefoanele nu mai au lampi la statiile repetoare ...etc ...trebuie piata

Link to comment
Share on other sites

Guest Andrei_T

Cum sta situatia in cazul unui amp destinat unui sunet clean, asa cum sunt de exemplu Hiwatt-urile lui Gilmour? (am inteles ca el porneste cu un amp clean si foloseste distors/fuzz din pedale).

Se poate construi un amp care sa sune cat de cat bine pe clean la un pret minim - de ex. o clona de 18w cu un tub preamp si un tub final?

 

O clona de 18W - te referi la Marshall 18W?

 

Daca folosesti un tub final amplificatorul lucreaza in clasa A, are randament mic deci putere mica de iesire ~15W cu EL34 sau 6L6GC. Cu un tub de preamp ai putea sa clonezi canalul normal dintr-un Fender Twin Reverb, nicidecum preampul dintr-un Hiwatt. Pentru asta ai avea nevoie de 3 ECC83. Si da, ar suna foarte bine canalul normal de Fender cu un final in clasa A, numai sa nu te astepti la cine stie ce headroom/volum de la el.

Link to comment
Share on other sites

O clona de 18W - te referi la Marshall 18W?

 

Daca folosesti un tub final amplificatorul lucreaza in clasa A, are randament mic deci putere mica de iesire ~15W cu EL34 sau 6L6GC. Cu un tub de preamp ai putea sa clonezi canalul normal dintr-un Fender Twin Reverb, nicidecum preampul dintr-un Hiwatt. Pentru asta ai avea nevoie de 3 ECC83. Si da, ar suna foarte bine canalul normal de Fender cu un final in clasa A, numai sa nu te astepti la cine stie ce headroom/volum de la el.

 

Multumesc Andrei. Da, asa ma si gandeam, o clona de Fender de putere mica. Cam la ce pret s-ar ridica asa un amp (cu piese de calitate medie, nu dintre cele mai scumpe)?

Link to comment
Share on other sites

Guest diogrey

Multumesc Andrei. Da, asa ma si gandeam, o clona de Fender de putere mica. Cam la ce pret s-ar ridica asa un amp (cu piese de calitate medie, nu dintre cele mai scumpe)?

uite eu cred cami fac o clona champ uite aici are o singura lampa in pream,una in amp final si nus cat are dar pare un frumos proiect de inceput (momentan mai strang bani ca vreau sami iau si un dif la ea )

 

aa o chestie interesanta e lampa de redresare pe care am ales sa o cumpar ca cica ajuta in sound

uite proectul pe care il urmez http://europa.spaceports.com/~fishbake/champ/chmp.htm

a si la pret is 26.20 de euro lampile la http://www.tubetown.de

Edited by diogrey
Link to comment
Share on other sites

Multumesc Andrei. Da, asa ma si gandeam, o clona de Fender de putere mica. Cam la ce pret s-ar ridica asa un amp (cu piese de calitate medie, nu dintre cele mai scumpe)?

 

Am terminat de curand un amp home made (cu ajutorul unui electronist) cu doua canale unul clean si unul "mai putin clean" (de fapt nu mi-a iesit "dirty") si pot sa spun ca suna binisor. Are un pic de zgomot de fond pentru k nu am o priza cu impamantare buna (au fost masurate toate prizele din casa). Una peste alta costul total pentru componente (lampi, socluri - comandate online; trafo -petra.ro ; rezistente+condensatori, mufe, etc- str. Maica Domnului) a ajuns pe la 300 euro. Deci cam cat poti cumpara un amp gata facut (chiar in Ro). Da satisfactia e alta...

 

Ca schema de pornire - Marshall JCM800 2504+ improvizatii (la canalele de preamplificare); canalul de clean l-am facut dupa o schema de la ax84.com (similara cu marshall jcm 800).

Edited by boc
Link to comment
Share on other sites

....aa o chestie interesanta e lampa de redresare pe care am ales sa o cumpar ca cica ajuta in sound...

[/url]

????? pune-i diode semicomnuctoare ,un amplif in clasa " A " consuma incontinuu , si cand nu ai "sunet"

functioneaza la 50% din puterea maxima !! deci si lampile se consuma daca statia este pornita indiferent daca canti sau nu. Este destul sa tot cumperi alta lampa finala , nu mai cheltui si cu lampa redresoare daca pui diode semiconductoare.

 

Ca sa simulezi efectul de "compresie" a tubului redresor inainte de "moarte" , poti sa pui in serie cu siguranta de la tensiunea anodica un bec incandescent , sau doua ,in serie de 6V 0,3A .acestea in cazul cand dai semnal se vor incalzi ( la volum mare lumineaza) si le creste rezistenta in asa fel limitand curentul si scade tensiunea anodica cu 6 sau 12 V . ce da o usoara compresie de putere.

daca nu-i destul se poate pune un"bec" in serie cu difuzorul ( un bec de calitate si rezistent la socuri mecanice , de ex. bec de 12V 0.5A aprox 6W, la incandescenta ajunge pe la 10 Ohmi ) .

Becul "rece" are rezistenta neglijabila iar cand se incalzeste filamentul va creste rezistenta la 10 Ohmi ( aprox ) cea ce inseamna ca in jur de 6W consumat de bec nu mai ajunge in difuzor !! deci se produce compresia dorita.Caracteristica acsetei schibari de rezistenta in functie de curent este logaritmica.

 

Cu becul montat in paralel cu difuzorul vom realiza un expandor de dinamica , la semnl mic becul sunteaza difuzorul ...la semnal mare becul se incalzeste si difuzorul va primi curent mai mare => expansor.de dinamica.

 

Bineinteles limitele de "reglaj " trebuiesc calculate si experimentate .

 

Foarte multe firme construiesc "sarcini artificiale " ( simulatoare de boxa ) cu becuri si cateva rezistoare si condensatoare , si se vand la un pret bun.

 

In foarte multe circuite profrsionale se folosesc "becuri" pentru compresie , sau stabilizarea amplitudini. de ex la aparate de masura de laborator , oscilatoare in punte Wien etc ..(.pentru cunoscatori ). Bineinteles se folosesc "becuri " special construite .

 

In cazul becului pe iesire in serie cu difuzorul trebuie rezolvata problema lipsei de sarcina in cazul cand becul se arde sau se disstruge mecanic de la vibratii.

 

Ampliful cu traf de iesire se distruge daca functioneaza in gol fara difuzor (sarcina) .Se arde !! se strapunge traful de iesire etc...

 

Becurile respective se pot cupla sau decupla cu releuri sau , comutator manual , de calitate corespunzatoare .(curent , tensiune , izolatie)

 

Inca un caz interesant , PROTECTIE ptr Tweetere !!! se realizeaza cu un bec de 12V/0,3A in serie, cand tweeterul primeste semnal prea mare se aprinde becul +> si se reduce tensiunea pe tweeter , am vazut in foarte multe boxe profi ptr statie de voci. ( practic tot limitare si compresie de putere)

 

Atentie la tensiunea anodica in statii , este periculoasa !!! Condensatoarele electrolitice dupa decuplarea de la retea pot sa ramana incarcate ( 250 -300V) , trebuie sa fie descarcate printr-o rezistenta , sau printr-un un bec de 220V/100W ( lampa de control cum folosesc electricienii )

Edited by karpi
Link to comment
Share on other sites

:) trafo toroidal = miezul este un toroid adica sub forma de inel (lord of the rings) pe care se fac infasurarile (bobinele). trafo cu tole inseamna trafo la care miezul (bobinei) este confectionat din fasii de tabla puse una langa alta (sandwich).

 

Nu sunt de meserie electronist, dar din ce am citit eu si amintiri de la fizica am inteles cate ceva. Intreaba pe cineva competent in acest domeniu.

Edited by boc
Link to comment
Share on other sites

:) trafo toroidal = miezul este un toroid adica sub forma de inel (lord of the rings) pe care se fac infasurarile (bobinele). trafo cu tole inseamna trafo la care miezul (bobinei) este confectionat din fasii de tabla puse una langa alta (sandwich).

 

Nu sunt de meserie electronist, dar din ce am citit eu si amintiri de la fizica am inteles cate ceva. Intreaba pe cineva competent in acest domeniu.

 

Multam , Dar tocmai acest lucru intreb ?

 

Traf totoidal nu are INTREFIER !! si la trafurile pentru clasa "A" de functionare TREBUIE sa ai INTREFIER.

 

Cum am scris CURGE CURENT INCONTINUU PRIN TRAF....adica este magnetizat si FARA SEMNAL.

 

In timpul cand vom avea semnal util ( sunet amplificat) transformatorul se satureaza .Si avem distorsiuni prea mari si nu avem putere. ( este vorba de histereza feromagnetica )

 

In cazul tolelor E+I sau U , in cazul amplifului final in clasa "A" , nu se intreteseau tolele ( sa fie cuplajul mai slab) ci se pune o folie de carton subtire ca sa se asigure intrefierul necesar.

 

De acea am intrebat , firma are "brand"-ul de "Toroidal" ? ,si probabil vor construi un traf cu intrefier.ptr clasa "A" !!

Edited by karpi
Link to comment
Share on other sites

Guest Andrei_T

Multumesc Andrei. Da, asa ma si gandeam, o clona de Fender de putere mica. Cam la ce pret s-ar ridica asa un amp (cu piese de calitate medie, nu dintre cele mai scumpe)?

 

Salut, un combo cu 1xECC83, 1xEL34, socluri ceramice, potentiometre Alpha, etc. dif Jensen C10R, 3 ani garantie costa 9,5 mil.

 

Si o corectare la ce a spus karpi: Un amp in clasa A (1 lampa finala sau mai multe legate in paralel sau pushpull) consuma 100% din disipatia anodica cand nu are semnal. Asta inseamna ca lampile finale disipa puterea maxima anodica atunci cand nu au semnal pe grila de comanda. Cand apare semnalul (dai in corzi) lampile finale sufera mai putin, pt ca puterea disipata de ele scade sub limita maxima. Deci un amp in clasa A se simte cel mai bine atunci cand se canta pe el la volum maxim, un amp in clasa AB1 se simte cel mai bine atunci cand NU se canta pe el. :)

 

Andrei

Link to comment
Share on other sites

Salut, un combo cu 1xECC83, 1xEL34, socluri ceramice, potentiometre Alpha, etc. dif Jensen C10R, 3 ani garantie costa 9,5 mil.

 

Si o corectare la ce a spus karpi: Un amp in clasa A (1 lampa finala sau mai multe legate in paralel sau pushpull) consuma 100% din disipatia anodica cand nu are semnal. Asta inseamna ca lampile finale disipa puterea maxima anodica atunci cand nu au semnal pe grila de comanda. Cand apare semnalul (dai in corzi) lampile finale sufera mai putin, pt ca puterea disipata de ele scade sub limita maxima. Deci un amp in clasa A se simte cel mai bine atunci cand se canta pe el la volum maxim, un amp in clasa AB1 se simte cel mai bine atunci cand NU se canta pe el. :)

 

Andrei

In clasa "A" la etajele de putere punctul de functionare este pe mijlocul portiuni lineare a caracteristici de transfer.Deci elementul amplificator nu este saturat sa consume 100% ci se pierde aprox 50% din eficienta.

Prin elementul amplificator in clasa "A" in timpul "semiperioadei negative" scade curentul , va scadea si puterea disipata deoarece "jumatate din timp " curentul este mai mic decat in "repaus".

La fiecare 1W putere utila pierdem 1W prin disipatie.

Acest lucru inseamna traf de alimentare mai mare , redresor mai "rezistent" , filtraj mai bun deoarece brumul nu se "anuleaza" ca si in cazul trafului de iesire in contratimp .( C -buffer mai mare).

Amplifurile in clasa "A"e foloseau preponderent la Tuburi , ca sa reduca costurile .Dar numai la puteri mici.si calitate scazuta.

 

La puteri mari si calitate buna este foarte ineficient .

 

Uni HiFi-sti prefera clasa "A" deoarece fiind un montaj asimetric produce distorsiuni si pare si impare in "raportul cel mai muzical"(?).Traful de iesire trebuie sa fie dimensionat mai mare si prevazut cu intrefier

ca sa se previna saturatia.

HiFi-sti construiesc amplifuri cu "putere" mare in clasa "A" , pentru a ajunge la un SPL mare construiesc boxe enorme cu camera de compresie ca prin marirea randamentului boxei sa recupereze pierderile din ampliful in clasa "A"

 

Cand au aparut trenzistoarele si ele au devenit mai ieftine s-a trecut la constructia in masa a circuitelor mai performante.Acestea erau deja inventate dar problema mare era consumul mare de energie ( multe filamente) si gabaritul mare.

S-a trecut la proiectarea amplifurilor diferentiale si se construiesc amplifuri "simetrice " si totodata in cuplaj galvanic ,de la intrare pana la finali .

Un exempu bun este Quad 405 amplif cu "curent dumping " in clasa "A" la semnale mici si in clasa "B" la semnale mari , cu distorsiuni nemasurabile la puterea maxima , la data fabricari prototipului .

 

Pentru chitara este bun un amplif in clasa "A" deoarece fiind in "functiune incontinuu" se reduc mult problemele cu semnalul mic .Elementul amplificator este "deschis" si semnalele mici sunt amplificate linear fara distorsiuni de " crossover "

.Foarte bune ptr chit acustica .

 

Cu tranzist se fabrica ampl in clasa "AB" astfel finali sunt "deschisi" in permanenta si semnalele mici trec bine si nealterate , in plus cu curentul initial mai mare se reduce distorsiunea de intermodulatie.(mai ales la Tranzistoarele bipolare)

Am o statie ACOUSTIC de 150 W etajul final "AB" disipa in gol 40W .Facut special pentru amplificat si instrumente acustice .Traf enorm , radiator supradimensionat si 6 Tranz. finali de mare putere (120V/30A)

 

Asa au aparut statiile cu un singur tub , cu un pic de reclama amestecata cu un pic de mitologie.

De sunat suna frumos , doar ca nu renteaza la putere mare.

Edited by karpi
Link to comment
Share on other sites

Eu cind mi-am comandat (tot la Andrei) amplif meu, care este single ended (in clasa A) am avut in cap exact aceste "dezavantaje" Putere mica inseamna ca pot cinta cu el mai aproape de saturatie fara sa darim peretii, plus ca sunetul imi place foarte mult. E excelent pt lead mai ales unde iti umple f bine sunetul. Pt power chords s-ar putea sa nu fie cel mai potrivit, sunetul clasic de metal este cel de la push pull, cu mai multe armonici impare si mai putine pare.

 

Uite un document excelent ce explica clasa A, notiunea de single ended si in general citeva chestii despre functionarea amplif cu lampi. Este scris de Randall Smith, creatorul amplificatoarelor Mesa Boogie

MESA_Class_A_Booklet.pdf

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.