www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Armonie, Compozitie, Reguli Si Exceptii


Guest Ender_Eugen
 Share

Recommended Posts

Guest Ender_Eugen

in acest post, voi pune la dispozitia voastra, materiale, exemple si explicatii, despre armonie, compozitie si regulile acestora. mentionez ca materialele ce le voi pune la dispozitie sunt "productie" proprie si intra sub protectia dreptului de autor.

 

 

 

 

 

Forme omofone, tonalitate, clasico-romantice.

 

Tonalitatea:

cele 7 sunete au relatii intre ele.

tonalitatea a aparut dintr-o libertate absoluta. a aparut la sfarsitul renasterii si inceputul barocului.

 

Modulatia:

procesul de trecere intre 2 tonalitati. exista 2 tipuri de modulatie: cea tonala apropiata si cea tonala departata.

 

Inrudirea tonalitatiilor:

de gradul: 0- toate cele 7 sunete sunt la fel

1- unul din sunete este diferit sau exista o diferenta de alteratie.

2- cu 2 sunete diferenta sau 2 cvinte diferite.

3- 3 diferente de armura, 3 cvinte diferenta.

 

Dupa tonica: "omonima": tonica, comuna, armura si sunete diferite.

 

Enarmonica: unde Fa# este si Sol bemol Major.

 

 

 

 

Armonia Tonala Clasica

 

Armonia tonala este stiinta succedarii acordurilor in muzica tonala. Folosim deocamdata doar acorduri de 5-ta si le inlantuim doar pe treptele principale (1,4,5), in tonalitatiile Majore si minore.

In gama minora, fata de cea majora, sunetele sufera mici modificari temnorare: In minor, varianta armonica presupune alterarea suitor a treptei a 7-ea ce devine si sensibila. ca atare va trebui sa alteram 3-ta acordului de dominanta din melodiile minore.

Construirea unui trison distribuit unui cor mixt(ex), va tine cont de 2 tipuri de obligatii: privitoare la diapazon(ambitus) si distantele permise intre voci, si cele privitoare la structura acordului (modul de distribuire a sunetelor pe verticala).

3-sonurile treptelor principale se vor distribui in cele 3 stari astfel:

- in stare directa (5-3 sau fundamentala la bas), acordul va fi folosit cu dublajul preferential al fundamentalei, fiind permis dar nu recomandat dublajul 5-tei (daca nu se dubleaza fundamentala). TERTA ACORDULUI NU SE DUBLEAZA!!! se poate folosi un acord incomplet prin triplarea Fundamentalei daca si numai daca 3-ta acordului apare la una dintre vociile inferioare (una dintre primele 2 note de jos in sus).

In rasturnarea 1 acordul va fi folosit cu dublajul fundametalei sau al 5-tei preferabil al acelui sunet de la sopran (prima nota de sus). NU SE DUBLEAZA 3-TA!!! (ce va aparea ca sunetul din bas).

In rasturnarea a-2-a (6-4 sau 5-ta acordului principal in bas) vom folosi acordul cu dublajul 5-tei, a sunetului din bas, foarte rar se poate dubla fundamentala si NICIODATA NU SE VA DUBLA TERTA!!!

 

Acordurile se pot construi in 3 stari diferite ca tipologie: Pozitie stransa, care se construieste cu sunetele cat mai apropiae pe verticala, asa incat sa nu existe intre 2 sunete, loc pentru un alt sunet al acordului, lusru care va fi valabil intre toate intervalele acordului.

 

Pozitia larga se construieste invers, permitand inre fiecare pereche de voci alaturata, introducerea unui alt sunet din acord.

 

Pozitia mixta reprezinta o combinatie intre cele precedente.

 

 

Reguli de conducere a vociilor:

Obligatiile si preferintele de care trebuie sa tina cont compozitorul atunci cand compune o succesiune de acorduri:

se interzice mersul direct general. acesta reprezinta miscarea tuturor notelor dintr-un acord, in aceeasi directie, catre alt acord. se interzice incrucisarea notelor (situatie in care o nota mai joasa ajunge deasupra uneia mai inalta sau invers).sunt interzise octavele si cvintele paralele. acest lucru presupune ca o pereche de note (oricare ar fi aceasta) din acordul respectiv, canta in 2 acorduri succesive acelasi interval diferit prin mersul celor 2 note in aceeasi directie. se interzice octava conraparalela, adica prezenta la oricare dinre note in 2 corduri succesive a aceluiasi tip de interval obtinut prin mers in directie contrara (din octava in prima si invers). lucru valabil si la 5-te paralele. intr-un acord, sensibila, indiferent la ce voce se gaseste aceasta, este obligatoriu sa se rezolve ascendent si treptat (nu prin salt) !!! la tonica.

Link to comment
Share on other sites

Guest arosulescu

e foarte misto informatia pe care o oferi... un singur aspect ti-l-as sugera... scrie mai pe limba noastra ca cine nu are notiunile de baza nu intelege nik

 

adica... ce este acordul de dominanta ?

 

ce functii indeplinesc treptele gamei tonalitatii majore .. etc etc ... nu ma intelege gresit ... fii mai didactic umpic ... zic si io

 

 

( tonalitatea reprezinta totalitatea acordurilor si a notelor muzicale ce graviteaza catre un centru tonal ... numit tonica asa mi s-aer parea mai explicita definitia tonalitatii ...)

Edited by arosulescu
Link to comment
Share on other sites

Guest Ender_Eugen

ma gandisem sa dau alta explicatie tonalitatii crezand ca multi stiu definitia corecta.

 

 

acordul de dominanta este acordul in in orice stare (directa 5-3, rasturnarea 1, 6-3, rasturnarea a 2 a, 6-4) a treptei a 5-a dintr-o gama (treapta a 5 a = dominanta... acordul treptei a 5 a = acordul de dominanta).

treptele principale a unei game sunt 1,4,5, celelalte fiind secundare (2,3,6,7). nu vom numara nota a 8 a pt ca aceasta este tonica (treapta 1) transpusa la o octava. in general se foloseste urmatoarea schema in jurul careia poate gravita o melodie (este foarte important sa se tina cont de aceasta datorita faptului ca toate tonalitatiile au legatura intre ele):

 

 

 

fa minor (omonima) do minor (omonima) sol minor (omonima)

/\ /\ /\

FA Major (subdominanta)------------------DO Major-------------SOL Major (dominanta)

\/ \/ \/

re minor (relativa) la minor (relativa) mi mior (relativa)

 

 

exemplu. cand avem o melodie in gama DO Major, vrem sa modulam o putem face la oricare dintre aceste game insa treptat. cand vorbim de acordul de dominanta, ne uitam pe schema si vedem in relatie cu DO Major, care este dominanta. stabilim ca treapta 5 (sol) si am depistat acordul de dominanta (sol, si, re)

la fel putem vorbi si despre acordul de relativa a dominantei. plecam de pe treapta principala (do) mergem la dominanta (sol) si gasim relativa acesteia (dominantei) care este in cazul nostru mi minor. deci: acordul de relativa a dominantei este mi minor. mentionez ca vorbim pana in acest punct de acordul principal, pe treapta 1, in stare directa (5-3).

 

aiurea ca nu a iesit schema...

Link to comment
Share on other sites

Guest arosulescu

am auzit de multe ori ...printre cantareti ( ca termenul de muzician mi se pare prea pretentios) exprimarea ... "piesa cutare e din gama x"

 

nu cred ca o piesa poate fi dintr-o gama ... cel mult dintr-o TONALITATE ... am vazut ca si tu te-ai exprimat la fel ... cum vezi aspectul asta ...

 

 

si apoi arata-ne care sunt functiile tutur celor 7 trepte ca sa fie mai clar umpic ... cred ca informatia vine intr-0 oarecare devalmasie ... structureaza putin lucrurile ... ( adica e pacat, daca tot stii aceste lucruri, sa nu le pui mai ordonat sa inteleaga si cei care nu au habar de teorie ...) in rest mult succes

Link to comment
Share on other sites

Guest Ender_Eugen
am auzit de multe ori ...printre cantareti ( ca termenul de muzician mi se pare prea pretentios) exprimarea ... "piesa cutare e din gama x"

 

nu cred ca o piesa poate fi dintr-o gama ... cel mult dintr-o TONALITATE ... am vazut ca si tu te-ai exprimat la fel ... cum vezi aspectul asta ...

si apoi arata-ne care sunt functiile tutur celor 7 trepte ca sa fie mai clar umpic ... cred ca informatia vine intr-0 oarecare devalmasie ... structureaza putin lucrurile ... ( adica e pacat, daca tot stii aceste lucruri, sa nu le pui mai ordonat sa inteleaga si cei care nu au habar de teorie ...) in rest mult succes

 

 

cand vorbim despre o piesa ca este in gama Do, putem spune si ca este in tonalitatea DO. corect este TONALITATE dar s-au schimbat multe (ex. in ce tonalitate este piesa? in gama do major, iar cuvantul gama este optional). sunt corecte ambele metode de exprimare.

 

 

gama...

o gama are 7 trepte.

sunt 2 tipuri de trepte: principale si secundare

treptele principale sunt 1,4,5,:

1=Tonica

4=Subdominanta

5=Dominanta

treptele secundare sunt 2,3,6,7,:

2=Supratonica

3=Contradominanta

6= supradominanta

7=sensibila numai in cazul gamelor minore armonice.

Link to comment
Share on other sites

Guest arosulescu

asa domne... acum e clar .. spune-ne te rog si ce acorduri se formeaza pe aceste trepte ... eventual cu cifrajul complet ex do major cu sept mare, nona mare , undecima perfecta si tertiadecima mare ... de fapt stii tu mai bine cu ce vrei sa continui ... nu as vrea sa iti devin antipatic ... din contra

 

da-i inainte

 

 

a.. inca ceva .. contradominanta ( sau dominanta dominantei ) si supratonica eu stiu ca sunt una si aceeasi adica reprezinta functia treptei a doua ... functia treptei a treia este de medianta superioara

 

 

si inca o problema ... sensibila se numeste asa doar in cazul minorului armonic? sau nu inteleg la ce te referi ... eu stiam ca sensibila este functia treptei a saptea ...indiferent

Edited by arosulescu
Link to comment
Share on other sites

asa domne... acum e clar .. spune-ne te rog si ce acorduri se formeaza pe aceste trepte ... eventual cu cifrajul complet ex do major cu sept mare, nona mare , undecima perfecta si tertiadecima mare ... de fapt stii tu mai bine cu ce vrei sa continui ... nu as vrea sa iti devin antipatic ... din contra

Dacã ai face singur desfãºurarea asta cred cã le-ai reține mai bine.

Dar dacã vrei gata fãcute...

 

(major)

1M7 9,11,13

2m7 9,11,13

3m7 b9,11,b13

4M7 9,#11,13

57 9,11,13

6m7 9,11,b13

7m7b5 b9,11,b13

 

Nu sunt adeptul notațiilor complicate de gen FM13 #11. Notarea se poate face mult mai uºor prin douã acorduri:

FM13 #11 este de fapt G / FM7, unde G este trison (G,B,D).

 

Ca o regulã generalã, dacã la acordul de septimã al oricãrei trepte adaugi un trisonul treptei urmãtoare, ai un acord de 13 armonizat în gama respectivã.

Link to comment
Share on other sites

Guest arosulescu

iti multam fain .. eu le stiu ca din asta traiesc ... ideea era sa le inteleaga cei ce nu le stiu ... doream sa ii arunc o minge la fileu lui addicted

Link to comment
Share on other sites

iti multam fain .. eu le stiu ca din asta traiesc ... ideea era sa le inteleaga cei ce nu le stiu ... doream sa ii arunc o minge la fileu lui addicted

Bãnuiam cã le ºtii, doar cã atunci trebuia sã ai o altã exprimare.

Nu "spune-ne te rog si ce acorduri se formeaza pe aceste trepte ... " ci "poate membrii rgc ar dori sã ºtie ce acorduri se formeaza pe aceste trepte ... ".

O altã variantã era sã le scrii chiar tu, iar a treia variantã era sã spui cã-i iei un interviu lui Steiner :)

Link to comment
Share on other sites

Guest Ender_Eugen
...

 

eram cuprins doar de ganduri bune...

 

 

nu inteleg... daca le sti de ce mai intrebi? (acorduri)? iar in ceea ce priveste finctia fiecarei note, asa le-am invatat. daca nu e bine, petrescu de la cons e de vina... numai bine.

Link to comment
Share on other sites

Guest Ender_Eugen
Nu te enerva. Cred ca a vrut sa faca lucrurile mai clare pentru cei ce nu le stiu :)

 

 

nu ma enervez. chiar sunt foarte linistit

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Guest Ameretat
am auzit de multe ori ...printre cantareti ( ca termenul de muzician mi se pare prea pretentios) exprimarea ... "piesa cutare e din gama x"

 

nu cred ca o piesa poate fi dintr-o gama ... cel mult dintr-o TONALITATE ... am vazut ca si tu te-ai exprimat la fel ... cum vezi aspectul asta ...

 

Nu poti vorbi de tonalitate decat in muzica tonala, nu? Asta inseamna ca e aiurea sa te intrebi in ce tonalitate e scrisa o piesa modala... Iata un exemplu la care nu se aplica al tau "[...]cel mult dintr-o tonalitate[...]". Pana la urma si tonalitatile astea sunt doar niste moduri - niste moduri "mai speciale", dar tot moduri. Am impresia ca nemtii, de exemplu, nici nu fac diferente d-astea de numire intre tonalitate si mod: ei spun "Tonart" peste tot si au terminat povestea. Pana la urma, nu exista NICI o diferenta in materialul sonor al modului do ionic, comparat cu do major natural - singura diferenta e modul in care tratam noi acest material: ca folosim modurile... aaa... orizontal (desfasurari melodice) spre deosebire de tonalitate, care este o manifestare a unei gandiri armonice.

 

Si daca tot suntem la armonii si alte rautati d-astea, explicati-mi si mie cum exact se cifreaza acordurile astea de jazz, ca am impresia ca n-am inteles perfect. M-am prins si eu ca Am7 e la minor plus o septima, dar nu sunt sigur de urmatorul aspect: cand pui cifre in spatele acordului, te referi la treptele respective NEalterate, iar cand pui cifre cu alteratii te referi la treptele respective alterate?

 

Adica, daca Am7 = la, do, mi, sol, atunci Amb7 = Am7- = la, do, mi, sol, bemol? Respectiv Am#5 = la, do, mi diez? Sau EMadd[becar]9 este mi, #sol, si [becar]fa? Sau cand spui Am7, acel 7 se refera automat la septima pe care o gasesti in tonalitatea la minor (natural? armonic? sau cum?...) ? Respectiv, EMadd9 are nona mare fara "din oficiu" pentru ca tonalitatea EM are nona mare?

 

Sau parerile sunt impartite si unii fac intr-un fel, altii in alt fel? Daca se aplica aceasta ultima varianta, exista vreo diferenta intre cum noteaza unii si altii?

Link to comment
Share on other sites

Guest arosulescu

probabil ai dreptate... nu stiu sa iti raspund la nici una din intrebari ... totusi stii foarte bine ca, in genere, cand vorbim de piese, acestea se supun tonal functuonalului asa ca mai de graba vb despre tonalitati ... e doar o parere ... de aia intrebam si eu, dar se pare ca am creat o usoara controversa ... in general, si am renuntat la discutie.

Link to comment
Share on other sites

Guest arosulescu
Pana la urma si tonalitatile astea sunt doar niste moduri - niste moduri "mai speciale", dar tot moduri.

 

 

da-mi voie sa nu fiu de acord ... nici vorba

 

Pana la urma, nu exista NICI o diferenta in materialul sonor al modului do ionic, comparat cu do major natural

 

foarte de acord

 

tonalitate, care este o manifestare a unei gandiri armonice.

 

manifestarea unei gandiri armonice... imi place foarte mult cum ai spus ... oare si modul sau gama este tot o manifestare a un ei gandiri armonice ? ( intreb serios iar nu peiorativ)

 

M-am prins si eu ca Am7 e la minor plus o septima, dar nu sunt sigur de urmatorul aspect: cand pui cifre in spatele acordului, te referi la treptele respective NEalterate, iar cand pui cifre cu alteratii te referi la treptele respective alterate?

 

da ...pana la un punct

 

Adica, daca Am7 = la, do, mi, sol,

 

da adica la minor cu septima mica

 

atunci Amb7 = Am7-

 

nu am intalnit aceasta notatie ... nu stiu

 

Respectiv Am#5 = la, do, mi diez?

 

da

 

Sau EMadd[becar]9 este mi, #sol, si [becar]fa?

 

da

 

Sau cand spui Am7, acel 7 se refera automat la septima pe care o gasesti in tonalitatea la minor (natural? armonic? sau cum?...) ?

 

se refera la septima mica .... cu septima mare ar fi fost Am MAJ 7

 

Respectiv, EMadd9 are nona mare fara "din oficiu" pentru ca tonalitatea EM are nona mare?

 

 

nu stiu daca are din oficiu dar , E9 inseamna mi cu nona mare ( desi aici nu ii mai spui maj 9 ca in cazul septimei ...), E+9 (Nona marita )si Eb9 (cu nona mica) ( ceea ce in cazul septimei E b7 dupe mintea mea, inseamna mi major cu septima mica micsorata adica similar ca sonoritate cu sexta mare sau identic cu sexta mare- daca vb de instrumentele temperate)

 

dar eu nu sunt un avizat in ale teoriei si nici nu pun mare baza pe asta ... sa vedem si alte pareri ( deci nu lua de bun ce zic io ...asta e motivul pentru care ti-am si zis mai inainte ca nu stiu sa iti raspund la intrebari ...cu certitudine )

Edited by arosulescu
Link to comment
Share on other sites

Hai ca va zic cum le-a invatat eu l scoala.

 

1. A 7 = La major 7 = La Do# Mi Sol

A M 7 = La minor 7 = La Do mi sol

A Maj 7 = La Major cu septima mare = La Do# Mi sol #

A 9 = A major 7 cu nona mare = la do# mi sol si

A add 9 = A major cu nona mare ( fara septima ) = la do# mi si

A M 9 = A MINOR 7 cu nona mare = la do mi sol si

A M add 9 = la do mi si

A Maj 9 = ATENTIE , inseamna LA cu SEPTIMA MARE si cu nona mare , adica La do# mi sol# si

A M Maj 7 = la minor cu septima mare = la do mi sol # ( acord de minor melodic sau armonic )

"+" "-" apar pe altered chords pe notele 5 , 9 , si de obicei sunt Functioning DOminant ( adica se rezolva la tonica ) : A7 #5 = la major cu cvinta marita : la do# mi # sol. Aste sunt de obicei acorduri care iti permiti sa te duci in pustii cu improviatia .

Pe urma incep tot felu de porcarii cu # 11 , b 13 chestii de astea !

 

Erorile care se fac in mod constant :

 

1. MAJ inseamna SEPTIMA MARE si NU major

2. M inseamna Minor si NU Major

3. - Inseamna minor si NU micsorat ( dim , sau "o" inseamna diminuat )

Edited by Alex_Strat69
Link to comment
Share on other sites

Pai asta inseamna "Maj" - septima mare .G maj 9 de exemplu e G B D F# A . E aceeasi chestie ca si semnu "DELTA" . Vine de la faptu ca ei ( vesticii ) nu zic septima mare sau mica - ei zic major seventh sau minor seventh - asta in cazul STRICT al intervalelor( ceea ce nici mie nu mi se pare prea distractiv da a trebuit sa ma conformez ). NU ARE NICI O LEGATURA CU IDEEA DE MAJOR MINOR FOLOSIT IN TONALITATE . E ca si cum fiecarei extensii de trison ii corespunde un semn , in cazul septimei mari aceste fiind "maj" .

Link to comment
Share on other sites

Pai asta inseamna "Maj" - septima mare .G maj 9 de exemplu e G B D F# A . E aceeasi chestie ca si semnu "DELTA" . Vine de la faptu ca ei ( vesticii ) nu zic septima mare sau mica - ei zic major seventh sau minor seventh - asta in cazul STRICT al intervalelor( ceea ce nici mie nu mi se pare prea distractiv da a trebuit sa ma conformez ). NU ARE NICI O LEGATURA CU IDEEA DE MAJOR MINOR FOLOSIT IN TONALITATE . E ca si cum fiecarei extensii de trison ii corespunde un semn , in cazul septimei mari aceste fiind "maj" .

In traducere,major seventh este septima MARE,iar minor seventh este,respectiv,septima MICA.,in niciun caz nu inseamna septima MARITA,sau,ca la noi,batranii lautari,7+ :)

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...
Guest Ender_Eugen

Acordul de 7

 

Este un tetracord format prin suprapunerea a trei terte. pot fi considerate trisonuri la care s-a mai adaugat o terta. exista 7 tipuri de acorduri de septima:

 

M7m - do mi sol si bemol

M7M - do mi sol si

m7m - do mi bemos sol si bemol

m7M - do mi bemol sol si

-7- - do mi bemol sol bemol si dublu bemol acc. enarmonic in orice stare

m7- - do mi bemol sol si bemol

+7+ - do mi sol# si

unde 7+=8p

 

In armonia tonala de scoala utilizam pe orice trepte, acordul in oricare dintre cele 4 stari (stare directa, rasturnarea 1,2,3).Este un acord instabil sau disonant dar reprezinta cu succes functia sau treapta din care provine.Acordul va fi prezent complet, fara dublari sau eliminari (4 sunete la 4 voci). Exceptie face acordul de sunete. In acordul de 7, ce se fla in stare directa, este permisa eliminarea 5-tei si dublarea fundamentalei din motive de conducere a vocilor. Sunetul 7-mei este o disonanta deci va avea obligatia de a se rezolva TREPTAT. 7-mele mici (cel mai des intalnite) se rezolva reptat descendent. Cand avem o succesiune de 2 acorsuri de 7, 7-ma din primul acord re poate rezolba pe loc (brogerie sau pasaj, vom vorbi). 7 m se poate rezolva ascendent atunci cand bass-ul canta in acordul urmator, sunetul pe care s-ar fi rezolvat 7-ma. 7M rar intalnita datorita proastei sonoritati. se rezolva si ascendent si descendent. 7- nu se poate rezolva descendent.

Link to comment
Share on other sites

Acordul de 7

 

Este un tetracord format prin suprapunerea a trei terte. pot fi considerate trisonuri la care s-a mai adaugat o terta. exista 7 tipuri de acorduri de septima:

 

M7m - do mi sol si bemol

M7M - do mi sol si

m7m - do mi bemos sol si bemol

m7M - do mi bemol sol si

-7- - do mi bemol sol bemol si dublu bemol acc. enarmonic in orice stare

m7- - do mi bemol sol si bemol

+7+ - do mi sol# si

unde 7+=8p

pai cum is diferite ca vad ca "m7m" = "m7- " . Nu vad nici o diferenta .

si de ce sa te complici cu -7- cand e MULT mai simplu sa zici diminuat.

si nu vad acordu de m7b5 (semidiminuat) , care apare pe treapta a 7-a in gama majora , Major 7b5 , Major 7#5, si restu de altered, astea nu-s tot acorduri de septima ?

Edited by Alex_Strat69
Link to comment
Share on other sites

Guest Ender_Eugen
pai cum is diferite ca vad ca "m7m" = "m7- " . Nu vad nici o diferenta .

si de ce sa te complici cu -7- cand e MULT mai simplu sa zici diminuat.

si nu vad acordu de m7b5 (semidiminuat) , care apare pe treapta a 7-a in gama majora , Major 7b5 , Major 7#5, si restu de altered, astea nu-s tot acorduri de septima ?

 

 

 

nu este diferenta de sunete, dar depinde de contextul in care se gasese... treapta do este numai un exemplu. daca alternezi treptele si pui cele 2 acorduri pe 2 note diferite, in rasturnari diferite ai sa observi diferenta.

nu ma complic cu -+mM pt ca asa am fost invatat... acordurile semidiminuate se folosesc (la cons) in predarea jazz'ului. asta voi face din anul 3...

Edited by Ender_Eugen
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.