• Announcements

    • Cosu

      Noul RGC.ro   21/04/17

      RGC.ro ruleaza acum cea mai noua versiune a Invision Power Board. Versiunea anterioara a Invision Power Board nu mai primeste actualizari de scuritate, acesta fiind motivul principal pentru care am facut upgrade-ul. Functionalitatile cu care sunteti obisnuit ( chatul, sistemul de feedback/rating pentru tranzactii) sunt in continuare functionale dar e posibil ca modul prin care pot fi accesate sa fie usor diferit.   O parte din datele stocate in baza de date trebuie reprocesate si este posbil ca unele informatii sa nu fie imediat disponibile (ratinguri, mesaje private, semnaturi). Reprocesarea va dura aproximativ o zi.   Va rugam sa ne semnalati daca intampinati probleme in a utiliza siteul aici: Cateva modificari/noutati La adaugarea de feedback pentru o tranzactie este necesar sa mentionati un topic. Topicul introduce tastand in casuta aferenta titlul si apo selectand topicul respectiv. In postari se poate folosi caracterul @ urmat de numele unui utilizator pentru a atrage atentia utilizatorului respectiv. In functie de setari, utilizatorul va primi o notificare sau un email. Functia Activity Stream (https://forums.rgc.ro/discover/?do=create) permite crearea de cautari personalizate (topicuri create, postari recente etc).   Va multumim pentru intelegere!   RGC.ro  
Ender_Eugen

Armonie, Compozitie, Reguli Si Exceptii

112 posts in this topic

Schimburile de pozitie ale acordurilor:

 

Schimburile de pozitie ale acordurilor se refera la situatiile in care apar 2 acorduri ale aceleiasi note (trepte) insa in 2 stari diferite (sau inlantuiri). Motivatia studierii pozitilor, este libertatea si permisivitatea exceptionala dintre acorduri:

Este permis, mersul treptat direct, sunt permise depasirile ambitusului vocilor. Aceste schimburi de pozitie ne pot ajuta sa repozitionam acordul pentru a se potrivi si a nu se face greseli, mai departe, in tema. Despre melodia vocilor: sopranul va fi cat mai divers, mergand treptat, evitand salturi de 4-te si 7-me, si mai mari de o octava. La bass, melodia nu necesita atata coloratura, fiind recomandat un mers cat mai egal si treptat (FARA SALTURI!!!). La acordurile minore logica este aceeasi insa si aici vom avea cateva exceptii: acordurile de pe treptele I si IV sunt minore, fara consecinte, iar in acordul de dominanta, se altereaza suitor (numai in cazul minorului melodic), terta, care devine sensibila, in urma acestui procedeu. Despre acordul in 6-3, reamintim ca el se utilizeaza cu dublajul fundamentalei sau a cvintei, nefiind recomandat dublajul sunetului din sopran. sunetul din bass (terta) NU SE DUBLEAZA!!! in cazul treptei a-VI-a, sensibila se afla la bass si se va rezolva treptat suitor la tonica.

 

 

Acordul 6-4 de arpregiu:

 

Este o modalitate de a utiliza acordul in 6-4, fara a se observa potentialul lui disonant. El apare cu respectarea urmatoarelor conditii, toate obligatorii:

Acordul in 6-4 va fi precedat de o alta stare stabila a aceluiasi acord (ac. pe treapta IV- ac pe treapta I 6-3, 6-4). In acest fel, el apare ca un schimb de pozitie si stare deci neimportant armonic pentru ca nu aduce in melodie o noua treapta. Acordul va fi pozitionat pe timp sau pe parte de timp, slaba si neaccentuata. Aceasta pozitionare metrica ne ajuta sa nu atragem atentia asupra acordului. Daca acordul in 6-4 va fi urmat de acordul unei alte trepte, bass-ul va merge treptat catre noul acord. aceasta ultima regula nu se aplica daca acordul in 6-4 este urmat de o alta stare a aceleiasi trepte. Denumirea de 6-4 de arpegiu (sau 6-4 functional), adica de sine statator cu cifrajul corespunzator treptei din care isi ia notele, vine de la faptul ca bass-ul executa o portiune sau un intreg arpegiu. In afara de 6-4 de arpegiu, toate celelalte situatii in are apare un acord in 6-4 nu reusesc sa ascunda caracterul disonant al acestui acord. Ca atare, toate aceste acorduri nu vor fi de sine statatoare ci vor apartine de un alt acord sau stari, la care sa se rezolve, sau de la care a pornit.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Imi cer scuze ca n-am citit tot inainte dar am si eu o intrebare ( promit ca o sa citesc dupa :) ). Intr-o piesa compusa de mine am progresia : A major Ab major/5+ ( Ab C Eb E) G major 6 Gb major7 ( Gb Bb Db E). Na cum de suna bine ?

Share this post


Link to post
Share on other sites
cand vorbim despre o piesa ca este in gama Do, putem spune si ca este in tonalitatea DO. corect este TONALITATE dar s-au schimbat multe (ex. in ce tonalitate este piesa? in gama do major, iar cuvantul gama este optional). sunt corecte ambele metode de exprimare.

gama...

o gama are 7 trepte.

sunt 2 tipuri de trepte: principale si secundare

treptele principale sunt 1,4,5,:

1=Tonica

4=Subdominanta

5=Dominanta

treptele secundare sunt 2,3,6,7,:

2=Supratonica

3=Contradominanta

6= supradominanta

7=sensibila numai in cazul gamelor minore armonice.

 

prima data te uiti la armura afli tonalitatea ...apoi te uiti la ultima nota cu care se termina piesa si afli gama , asa tin eu minte.

 

http://www.angelfire.com/fl4/moneychords/freebies.html

 

un coleg a postat acest link (dar fiti atenti ca mai sunt mici greseli chiar si aici).

Edited by karpi

Share this post


Link to post
Share on other sites
In traducere,major seventh este septima MARE,iar minor seventh este,respectiv,septima MICA.,in niciun caz nu inseamna septima MARITA,sau,ca la noi,batranii lautari,7+ :)

 

pe la noi se chema 7+ , apoi cand au aparut tab-urile am vazut * *maj7 adica 7 mare , asa a-mi spunea si Puiu Lazaru acu 1000 de ani , practic sa zicem ca sunt "jargoane" .Mai precis diferente intre notatiile europene si cele americane .Pe net se gasesc "dictionare" de termeni muzicali .Nu prea inteleg americani care nu au studiat muzica clasica termeni europeni ( german,italian ).

 

am stat la chat o noapte intrega cu un muzicolog american , ce sa zic , nu mai are probleme dodecafonie este muzica ptr el , si mi-a si aratat unele piese cantate de el si la chitara .

 

asa ca nu sunt 7 tonuri ci 12 semitonuri si relatia dintre acestea poate fi oricare fara reguli si algoritmii ,hehe.

Share this post


Link to post
Share on other sites

am si eu doua intrebari.

Se pot folosi toate triadele(nush cum se zice in romana :) ) ale unei game intr-o progresie de acorduri?

Care e "rolul" notelor din gama?

1=Tonica

4=Subdominanta

5=Dominanta

2=Supratonica

3=Contradominanta

6=supradominanta

7=sensibila

Share this post


Link to post
Share on other sites

Daca are vreo importanta denumirea .......treapta III nu e contradominanta ! este medianta superioara sau relativa minora secundara (relativa dominantei)

Contradominanta este acordul de dominanta aflat pe treapta II (dominanta dominantei)

1 person likes this

Share this post


Link to post
Share on other sites
in acest post, voi pune la dispozitia voastra, materiale, exemple si explicatii, despre armonie, compozitie si regulile acestora. mentionez ca materialele ce le voi pune la dispozitie sunt "productie" proprie si intra sub protectia dreptului de autor.

 

 

 

 

 

Forme omofone, tonalitate, clasico-romantice.

 

Tonalitatea:

cele 7 sunete au relatii intre ele.

tonalitatea a aparut dintr-o libertate absoluta. a aparut la sfarsitul renasterii si inceputul barocului.

 

Modulatia:

procesul de trecere intre 2 tonalitati. exista 2 tipuri de modulatie: cea tonala apropiata si cea tonala departata.

 

Inrudirea tonalitatiilor:

de gradul: 0- toate cele 7 sunete sunt la fel

1- unul din sunete este diferit sau exista o diferenta de alteratie.

2- cu 2 sunete diferenta sau 2 cvinte diferite.

3- 3 diferente de armura, 3 cvinte diferenta.

 

Dupa tonica: "omonima": tonica, comuna, armura si sunete diferite.

 

Enarmonica: unde Fa# este si Sol bemol Major.

 

 

 

 

Armonia Tonala Clasica

 

Armonia tonala este stiinta succedarii acordurilor in muzica tonala. Folosim deocamdata doar acorduri de 5-ta si le inlantuim doar pe treptele principale (1,4,5), in tonalitatiile Majore si minore.

In gama minora, fata de cea majora, sunetele sufera mici modificari temnorare: In minor, varianta armonica presupune alterarea suitor a treptei a 7-ea ce devine si sensibila. ca atare va trebui sa alteram 3-ta acordului de dominanta din melodiile minore.

Construirea unui trison distribuit unui cor mixt(ex), va tine cont de 2 tipuri de obligatii: privitoare la diapazon(ambitus) si distantele permise intre voci, si cele privitoare la structura acordului (modul de distribuire a sunetelor pe verticala).

3-sonurile treptelor principale se vor distribui in cele 3 stari astfel:

- in stare directa (5-3 sau fundamentala la bas), acordul va fi folosit cu dublajul preferential al fundamentalei, fiind permis dar nu recomandat dublajul 5-tei (daca nu se dubleaza fundamentala). TERTA ACORDULUI NU SE DUBLEAZA!!! se poate folosi un acord incomplet prin triplarea Fundamentalei daca si numai daca 3-ta acordului apare la una dintre vociile inferioare (una dintre primele 2 note de jos in sus).

In rasturnarea 1 acordul va fi folosit cu dublajul fundametalei sau al 5-tei preferabil al acelui sunet de la sopran (prima nota de sus). NU SE DUBLEAZA 3-TA!!! (ce va aparea ca sunetul din bas).

In rasturnarea a-2-a (6-4 sau 5-ta acordului principal in bas) vom folosi acordul cu dublajul 5-tei, a sunetului din bas, foarte rar se poate dubla fundamentala si NICIODATA NU SE VA DUBLA TERTA!!!

 

Acordurile se pot construi in 3 stari diferite ca tipologie: Pozitie stransa, care se construieste cu sunetele cat mai apropiae pe verticala, asa incat sa nu existe intre 2 sunete, loc pentru un alt sunet al acordului, lusru care va fi valabil intre toate intervalele acordului.

 

Pozitia larga se construieste invers, permitand inre fiecare pereche de voci alaturata, introducerea unui alt sunet din acord.

 

Pozitia mixta reprezinta o combinatie intre cele precedente.

 

 

Reguli de conducere a vociilor:

Obligatiile si preferintele de care trebuie sa tina cont compozitorul atunci cand compune o succesiune de acorduri:

se interzice mersul direct general. acesta reprezinta miscarea tuturor notelor dintr-un acord, in aceeasi directie, catre alt acord. se interzice incrucisarea notelor (situatie in care o nota mai joasa ajunge deasupra uneia mai inalta sau invers).sunt interzise octavele si cvintele paralele. acest lucru presupune ca o pereche de note (oricare ar fi aceasta) din acordul respectiv, canta in 2 acorduri succesive acelasi interval diferit prin mersul celor 2 note in aceeasi directie. se interzice octava conraparalela, adica prezenta la oricare dinre note in 2 corduri succesive a aceluiasi tip de interval obtinut prin mers in directie contrara (din octava in prima si invers). lucru valabil si la 5-te paralele. intr-un acord, sensibila, indiferent la ce voce se gaseste aceasta, este obligatoriu sa se rezolve ascendent si treptat (nu prin salt) !!! la tonica.

 

La un acord in stare directa se va dubla 3-ta doar daca se afla la una din vocile INTERNE nu cele INFERIOARE pt ca vocile inferioare includ si vocea basului. Daca basul canta 3-ta acordului atuncea acordul este in rasturnarea 1 unde, dupa cum e scris mai sus, NU se dubleaza 3ta. Mersul direct general este permis in cadenta finala. Iar sensibila daca aflata la vocile interne se poate rezolva descendent prin salt de 3ta la 5ta acordului de tonica (deoarece deocamdata vorbim doar de acordurile aflate pe treptele principale)

Share this post


Link to post
Share on other sites
Din ce reiese de mai sus => Eb7 de ex e mi sol# si reb (adica mi major cu septima mica)

din ce stiu eu Eb7 e mi bemol cu septima mare.

Un 7 dupa treapta acordului (e.g. I7, V7) inseamna: "adauga gradul 7 acordului de 3 note specificat inainte, oricare ar fi el diatonic".

 

Acordurile alcatuite din 3 tonuri se noteaza (ca functie de calitatea lor):

 

X = 1 3 5

Xmin = 1 b3 5

 

Un acord major are deci terta majora, si un acord minor terta minora. In aceeasi idee, modurile sunt considerate majore sau minore doar in functie de treapta 3 si nimic altceva.

 

Din pacate, conventia pentru 7 este: un 7 fara alta specificatie este interpretat ca b7. Personal, am gasit ca ajuta foarte tare o mnemonica care grupeaza atomii denumirii unui acord de setima:

 

X 7 = 1 3 5 b7 (sau, un acord major, cu un b7 adaugat)

Xmin 7 = 1 b3 5 b7 (sau, un acord minor, cu un b7 adaugat)

X MAJ7 = 1 3 5 7 (sau, un acord major (cu "MAJ" de la numele acordului omis, dar implicit), cu un 7 major adaugat)

 

EDIT: limbaj mai precis.

Edited by red

Share this post


Link to post
Share on other sites
Din pacate, conventia cu 7 este: un 7 fara alta specificatie este interpretat ca b7. Personal, am gasit ca ajuta foarte tare o mnemonica care grupeaza atomii denumirii unui acord de setima:

În cartea dupã care am învãțat eu primele noțiuni de teorie era notat:

b7 cu 7 (adicã septima micã)

7 cu M7 (septima mare)

 

Era o notație care nu prea avea consistențã pentru cã intervalele erau

1 b2 2 b3 3...etc apoi 7 M7 8

 

... dar la acorduri nu apãrea confuzia respectivã.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Era o notație care nu prea avea consistențã pentru cã intervalele erau

1 b2 2 b3 3...etc apoi 7 M7 8

Intr-adevar, un mic dezastru, mai ales ca in intonatia netemperata, "parintele muzicii", un diez in parcurgere ascendenta nu este echivalent ca pitch bemolului enarmonic. Din pacate foarte putini profesori incep educatia teoretica explicand istoria sistemelor de intonatie, asa ca toti elevii se intreaba de ce avem nevoie si de diez si de bemol ca sa reprezentam acelasi pitch.

 

In alta ordine de idei, daca binevoiesc sa mai contribuie colegii care au pornit thread-ul, poate ne spun si cate ceva despre progresii de acorduri, cadente, conducerea vocilor, modulatie, aplicate frumos pe instrumentul nostru preferat.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Se pot folosi toate triadele(nush cum se zice in romana :) ) ale unei game intr-o progresie de acorduri?

Da, si nu numai. Poti chiar "imprumuta" acorduri. Dar unele inlantuiri suna mai bine decat altele.

 

Pentru inceput te poti limita la I, IV, si V (sau treptele tonicii, dominantei si subdominantei). Blues-ul nu s-a plans de limitarea asta pana acum. O unealta utila in scopul asta e faimosul cerc al cvintelor, despre care, daca nu ma insel, chiar a scris un coleg de forum un material gratuit cu ceva vreme in urma.

 

Explicatia e lunga si intortocheata, si implica si natura (seria armonicelor naturale), si cultura (educatia muzicala si sistemul de intonatie temperata cu 12 semitonuri occidental).

Share this post


Link to post
Share on other sites
Intr-adevar, un mic dezastru, mai ales ca in intonatia netemperata, "parintele muzicii", un diez in parcurgere ascendenta nu este echivalent ca pitch bemolului enarmonic. Din pacate foarte putini profesori incep educatia teoretica explicand istoria sistemelor de intonatie, asa ca toti elevii se intreaba de ce avem nevoie si de diez si de bemol ca sa reprezentam acelasi pitch.

 

In alta ordine de idei, daca binevoiesc sa mai contribuie colegii care au pornit thread-ul, poate ne spun si cate ceva despre progresii de acorduri, cadente, conducerea vocilor, modulatie, aplicate frumos pe instrumentul nostru preferat.

 

" Regulile " sau mai degraba sfaturile de armonizare a vocilor prezentate mai sus de colegii nostri sunt generale .

 

Ptr chitara trebuie sa adaptezi sa rezolvi sa transcrii sa modifici ca sa sune estetic /plin si frumos.

Ma refer la o singura chitara si nu o orchestra intreaga .

 

Trebuie studiati marii artisti solisti la chitara acustica sau electrica care canta si "singuri " ca sa vezi cum rezolva lucrurile in asa fel ca de exemplu la o prelucrare simti melodia originala interpretata si pe cele cateva corzi cu toate ca totul este departe de sonoritatea unei orchestre complete .

Share this post


Link to post
Share on other sites
" Regulile " sau mai degraba sfaturile de armonizare a vocilor prezentate mai sus de colegii nostri sunt generale .

 

Ptr chitara trebuie sa adaptezi sa rezolvi sa transcrii sa modifici ca sa sune estetic /plin si frumos.

Ma refer la o singura chitara si nu o orchestra intreaga .

 

Trebuie studiati marii artisti solisti la chitara acustica sau electrica care canta si "singuri " ca sa vezi cum rezolva lucrurile in asa fel ca de exemplu la o prelucrare simti melodia originala interpretata si pe cele cateva corzi cu toate ca totul este departe de sonoritatea unei orchestre complete .

Karpi, cu respect, tu ori nu citesti cu atentie inainte sa raspunzi, ori ai niste prejudecati suspecte despre orice interlocutor care nu ti-e cunoscut personal. Iti recomand fara nici o suparare, si cu toata prietenia, sa incepi sa numeri pana la 10 inainte sa apesi "Reply".

 

Sigur ca sfaturile colegilor de forum sunt generale. Sigur ca trebuie adaptate pe chitara. Tocmai de aia am si sugerat o emfaza pe chitara pentru conceptele explicate (acolo unde se preteaza). Probabil tu nu ai aflat ca in cartile de teorie clasica se studiaza inlantuiri de acorduri reprezentate ca 4 voci care suna simultan (bas, tenor, alto si soprano). Noi, scripcarii, avem la dispozitie 6 corzi care pot suna simultan. Mai mult de atat, chitara fiind un instrument matricial si nu "vectorial" precum un pian, o nota se afla in mai multe locuri pe grif, deci e posibil acelasi acord in mai multe locuri pe gat, chestiune care creeaza multiple posiblitati interesante pentru conducerea vocilor. Si bineinteles, mai sunt multe lucruri de discutat.

 

Daca tot s-a deschis thread-ul asta, se presupune ca exista atat oameni care vor sa afle, cat si oameni care sunt dispusi sa impartaseasca. Aici se discuta despre armonie si compozitie, ideal exemplificata cat mai clar (preferabil pentru chitara). Pentru "Hendrix dupa ureche" (care indiscutabil are valoarea lui ca exercitiu, sau chiar ca metoda) se poate deschide un thread separat.

Share this post


Link to post
Share on other sites

As avea si eu o intrebare.Cum schimbi gama (tonica) unei melodi pe acorduri de ex: D A G D A G sa sune la fel in alta gama.Poate nu mam exprimat bn idea e ca in clasa o colega , daca stia o melodie putea sa o transpuna in orice gama ca sa fie cat mai ,,cofortabila'' pt vocile noastre si sunt curios cum facea asta :D

Share this post


Link to post
Share on other sites

salutare :D. am si eu o intrebare, stie careva vreun software de care ma pot folosi sa fac ceva gen Backingtrack pt compozitiile mele? as vrea mai mult un ansamblu de corzi nu tobe sau suflari, va rog daca stiti vreunu sami spuneti. Mersi mult :)

 

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Si eu ma confrunt cu aceeasi problema.Tot studiez de ceva timp si pana la urma m-am oprit la Samplitude si bineinteles VSTi-uri. Ceva free gasesti aici http://freemusicsoft...g/category/vsti

 

mersi mult. dar am o mica problema. nu pot sa le deschid . toate sunt, marea parte sunt .dll foldere? Stii cu ce as putea sa le deschid? :)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu le poti deschide pt ca sunt plugins-uri.Trebuie sa vezi in software-ul "main" / "host" unde poti seta directorul(este absolut necesar ca software-ul sa stie de unde le poate citi) pt plugins-uri,dupa care vei selecta un canal (de obicei.click dreapta mouse) si deschizi optiunea VSTi editor.Numai cand ai ajuns la acest pas , se poate deschide interfata pentru a scrie(de obicei apare un keyboard) notele pt instrumentul selectat din VSTi.

Nu stiu cat am fost de clar dar sper sa te descurci.

Pt Samplitude, mai multe detalii aici http://support.magix.net/boards/magix/index.php?showtopic=26581

Edited by ggg

Share this post


Link to post
Share on other sites

Daca intereseaza pe cineva, am un tratat (sau manual...nu stiu exact ce e, nu am copertile) de armonie clasica tonala, unde sunt descrise mare parte din bazele compozitiei. Cartea e destul de veche, dar e foarte explicita. numai sa imi dea cineva o idee cum transform 1,5 gb de imagini scanate in ceva care poate fi pus pe forum :D am incercat pdf, dar iese de 300 si de mb.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cum e vorba probabil de scris si partituri, poti sa diminuezi destul de mult calitatea de la fisierele jpeg sursa fara sa pierzi din lizibilitate. Probabil se mai poate lucra si la dimensiunea pozelor daca nu ai diminuat-o deja. Exista programe gratuite care fac toate astea in mod batch, ca sa nu fii nevoit sa faci aceeasi operatie de 286 de ori. Cite pagini are cartea?

Edit: in cel mai rau caz poti sa pui cartea pe transfer.ro, unde se pot urca fisiere de pina la 1GB si se pastreaza datele timp de 10 zile.

Edited by andydufresne

Share this post


Link to post
Share on other sites

Care sunt regulile stricte ale contrapunctului in muzica rap, rock, pop, r&b?

 

 

Sunt incepator si nu vreau sa imi prind creierii in reguli care nu se folosesc in muzica de azi.

 

Inca o intrebare

 

 

Dece in imaginea atasata nota LA este disonanta (e marcata cu un x)

Nu se calculeaza distanta dintre cele 2 voci mi (a doua voce) la (prima voce) si ar trebui sa fie cvarta perfecta?

 

 

43dra.jpg

post-16600-0-27857500-1297860002_thumb.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

Care sunt regulile stricte ale contrapunctului in muzica rap, rock, pop, r&b?

 

 

Sunt incepator si nu vreau sa imi prind creierii in reguli care nu se folosesc in muzica de azi.

 

Inca o intrebare

 

 

Dece in imaginea atasata nota LA este disonanta (e marcata cu un x)

Nu se calculeaza distanta dintre cele 2 voci mi (a doua voce) la (prima voce) si ar trebui sa fie cvarta perfecta?

 

 

43dra.jpg

post-16600-0-27857500-1297860002_thumb.jpg

 

pe aici sint ceva reguli srise la modul general: http://ro.wikipedia.org/wiki/Contrapunct_(muzic%C4%83)#Pentru_fiecare_voce

 

dar sa'mi fie cu scuze;eu unu' nu prea cred ca de exemplu baietii care o dau pe hip/hop/rap (si nu numai) dau vreo 2 bani pe regulile astea.

In atasul pus de tine "la" este disonant in relatia cu notele consonante care il incadreaza;deci este la interval de secunda mare fata de sol si la interval de septima mare fata de "si" ;iar aceste intervale sint considerate disonante.

Share this post


Link to post
Share on other sites

pe aici sint ceva reguli srise la modul general: http://ro.wikipedia....ct_(muzic%C4%83)#Pentru_fiecare_voce

 

dar sa'mi fie cu scuze;eu unu' nu prea cred ca de exemplu baietii care o dau pe hip/hop/rap (si nu numai) dau vreo 2 bani pe regulile astea.

In atasul pus de tine "la" este disonant in relatia cu notele consonante care il incadreaza;deci este la interval de secunda mare fata de sol si la interval de septima mare fata de "si" ;iar aceste intervale sint considerate disonante.

 

 

 

Nu inteleg cum de intervalul dintre "la" si "si" este septima. Nu ar fi trebuir sa fie secunda mare?

 

cum vad eu:

 

1. pornesc de la "SOL" iar pana la "La" am "un pas intreg" (nu imi trece prin cap cum se zice in romana whole step) ceea ce este egal cu SECUNDA MARE.

 

2. de la "a" pana la "b" am un pas intreg. Nu ar trebui sa fie secunda mare "b" si sa fie disonant si nu consonant ("b").

 

Ceva imi scapa.

 

 

Cand zic rap ma refer la piese precum cele facute de Timbaland, Jay-z etc.

 

In teorie la contrapunct apar multe reguli si nu stiu care sunt regulile stricte pentru pop, dance, rock.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu inteleg cum de intervalul dintre "la" si "si" este septima. Nu ar fi trebuir sa fie secunda mare?

 

cum vad eu:

 

1. pornesc de la "SOL" iar pana la "La" am "un pas intreg" (nu imi trece prin cap cum se zice in romana whole step) ceea ce este egal cu SECUNDA MARE.

 

2. de la "a" pana la "b" am un pas intreg. Nu ar trebui sa fie secunda mare "b" si sa fie disonant si nu consonant ("b").

 

Ceva imi scapa.

 

 

Cand zic rap ma refer la piese precum cele facute de Timbaland, Jay-z etc.

 

In teorie la contrapunct apar multe reguli si nu stiu care sunt regulile stricte pentru pop, dance, rock.

 

 

Ma refeream la intervalul "si" - "la" dar se pare ca am gresit cand am scris septima mare (fiind defapt mica - considerat interval consonant)

1, asa e

2. am zis gresit prima oara; am inversat la cu si... dar vad ca ai inteles: sol - la respectiv la - "si" sint de un pas intreg (reprezentand secunda mare) iar intervalele de secunda de orice fel se considera disonante. La este nota de trecere pentrru pasajul respectiv.

Mie mi se pare oarecum incorec spus "doime de pasaj disonanta" - parca asa scria... pentru ca disonanta sau consonanta presupune sa avem cel putin doua note (un interval)..iar o nota sau durata ei nu o putem numi disonanta :P

Edited by John Petrecce

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!


Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.


Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.