www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Bancuri


Guest _ManiA_
 Share

Recommended Posts

Culese de pe net... Nu e banc, nu prea e de râs, dar e oarecum amuzant. Titlul era ceva gen "Almasenii, mândria tarii"

    Epopeea acestei nobile familii incepe in anii ‘epocii de aur’, cand baietii cu ochi albastri, ca tovarasul Cornel Almasan, erau trimisi la specializare politica la Moscova, pentru a deveni ulterior cadre de nadejde in societatea socialista multilateral dezvoltata. Fapt consemnat ca atare in arhivele securitatii. Daca se si insurau cu o rusoaica cu origini bolsevice, posturile de conducere erau asigurate la revenirea in tara. Tanarul tovaras Almasan a facut pe placul partidului iubit, unindu-si destinele cu tovarasa Marina, di pi la Moskva, care abia stia sa spuna ‘Ruu-muu-nii-ia’. Dar stia din plin alte chestii universale, se pare.
    Prima odrasla rezultata din prietenia intre popoare romano-sovietica s-a numit tot Marina, viitoare utecista si populara animatoare la Radio Vacanta - un loc de munca profitabil atat pentru ea cat si pentru partid, unde tineretul putea fi supravegheat si atent ascultat de utecistii cu ‘origini 100% comuniste’. Si turnat imediat la securitate, daca facea afirmatii ‘contra regimului’. Mai ales ca fiind vacanta, litoral, si mediu tineresc, multi erau destul de naivi sa creada ca nu-i mai supravegheaza nimeni. Si, pentru un banc mai ‘politic’, scapat la distractie, erau saltati noaptea si trimisi la re-educare/exterminare la Canal (numit ironic ‘Santierul Tineretului’), familia ostracizata, rudele puse pe lista neagra, etc, in binecunoscutul stil comunist. Fara sa afle vreodata cui trebuiau sa-i ‘multumeasca’ ca le-a distrus viata si familia.
    Al doilea produs al acestui ‘sovrom’ familial s-a numit Sergiu, viitor fante de carciuma, ce se invartea cu predilectie pe langa resedinta istorica a familiei Almasan, blocurile saizeciste de activisti din parcul Floreasca (vizavi de vila ‘celui mai iubit fiu al poporului’), unde ‘talientele die barfitoarie’ ale tovarasei Marina senior ajunsesera in mare voga printre babetele locale.
    Dupa revolutie, cum cadrele de conducere comuniste trebuiau schimbate, dar doar intre ele, iar politrucii scoliti la Moscova erau indispensabili pentru manipularile post-decembriste, tovarasul/domnul neocomunist Almasan a devenit director la ziarul Bursa, fiind bun amic cu tovarasul/domnul neocomunist Iliescu. Neavand prea multe de facut pe la ziar, fiind o functie de fatada, era mai mereu vazut prin parcuri, batand table cu pensionarii. Munca, nu gluma. ‘Dosarul impecabil’ si cunostintele lui ta-su au ajutat-o imediat pe tovarasica Marina sa ajunga mare prezentatoare la tvr, la ‘faivoclocu de la ora cinci’. Si asa a ramas de atunci, ca doar relatiile neocomuniste la nivel inalt dau rezultate pe termen lung. Cine are rude care au la mana pe cine trebuie, devine automat indispensabil, si traieste bine-mersi pe bani publici toata viata. Delicatetea Almasancei fata de colegi si colaboratori a ramas de pomina in tvr, nu-i mai ajungeau iesirile condescendente si josniciile la adresa oricui se nimerea pe langa dumneaei cand era cu corul in sus, sau cand i se parea ca-i contesta cineva pozitia ‘greu obtinuta’. Dupa doua casnicii cam caznite (si cam ratate), cu un mustacios si un folchist, si doua progenituri la fel de obraznice (una numita tot Marina, si pe buna dreptate), s-a convins ca singura ei calitate ramane melita turuitoare, hlizita permanent. 
    Domnisorul frate-su a avut parte de o viata insignifianta, notorie doar pe plan restrans - betiile si destrabalarile cu gasca lui de tembeli, printr-un subsol dubios al unui coleg repetent, devenind renumite in cartierul Floreasca. Era vazut mereu cu baietii, cu fete deloc. Inclinatia genetica pentru vodca il facea sa fie mai mereu aburit spre crita, inclusiv pe strada, injurand trecatorii, care i se pareau fara exceptie ‘urati’, ‘prosti’ si ‘jidani’. Nu ca dlui, un genial Adonis - exceptand mitocania, burdihanul, ranjetul de sub ochelari, si bataile aplicate nevestei de ocazie (o sfrijita tuciurie, cu un plod blonziu care nu seamana cu niciunul din parinti). Cum ‘geniul’ nu stia sa faca nimic, si era cam certat cu munca, l-a ajutat clanul de rude neocomuniste cu apartament, masina si un post caldut, sa nu ajunga chiar prin boscheti – doar e un Almasan...! 
    Ne bucuram asa de mult ca Romania are astfel de stalpi ai societatii! 
 

  • Like 2
  • Haha 1
Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...
  • 2 weeks later...

În lipsă de bancuri, ne mai amuzăm cu viața cotidiană...

În una din emisiunile matinale ale tvr2, fusese invitat si colegul Paul Grigoriu, avea un duo acustic cu o solistă. Prezentatoarele, una blonda altă brună (ultima fiind Cosmina Păsărin, o să vedeți de ce îmi amintesc), si duduia fost liceană Oana Sârbu - în platou. După gângăveala de conveniență, n-are de lucru Paul și zice "am învățat și eu să compun, să orchestrez, eu zic ca mi-am depășit condiția general acceptată de "chitarist". Atât i-a trebuit drei Păsări-Lăți-Lungilă, i-a aruncat o privire chiorâș-ironică, zicând cu ifos "dar modestia ta e... fantastică". Iar duduia Sârbu ii ținu isonul imediat, cu ton compătimitor: "e mic încă, se învață el..."

Bineînțeles, aveau mare dreptate, aceste două etaloane umane ale moralității  - de-aia umbla păsărica în toate emisiunile în ținută si machiaj de dra de consumație, și nu cu sacul în cap - de atâta virtute si modestie; și de-asta ținea prelegeri sârba - din nestăvilită integritate artistică, nu fiindcă s-a însurat cu dl compozitor cu 20 de ani mai bătrân ca ea, ca sa o mai bage în seamă cineva, fiindcă după etapa "liceenii", nu mai știa nimeni de ea. Nu e absolut normal în aceste condiții ca să li se pară că un muzician care și-a câștigat stima de sine prin muncă și prin propriile puteri e o anomalie în "mediul artistic",  un arogant infantil bun de ironizat..?

 

Edited by project
  • Like 2
Link to comment
Share on other sites

Asta îmi aduce aminte de bancul cu gitanul la doctor. La sfârșitul consultației, scârbit de igiena precară a pacientului bronzat, ii zice:

- Când mai vii la doctor, fă și dumneata o baie, în prealabil.

Gitanul se scarpină în cap și zice:

- Haolio, mâncați-aș, da' dacă n-am prealabil acasă, po' să mă spăl la cijmea ?

Edited by project
Link to comment
Share on other sites

Un poliţist zelos care patrula în jurul campusului studenţesc opreşte un student care tocmai se întorcea de la o petrecere, pentru a-i verifica actele:

 – Aşa… văd că nu lucrăm…

 – Aşa este.

 – Înseamnă că trândăvim pe banii statului…

 – Exact, trândăvim.

 – Se pare că suntem studenţi?

– Ei, cu asta nu pot fi de acord! Student sunt numai eu!

  • Like 2
  • Haha 2
Link to comment
Share on other sites

Un rocker mergea prin padure. Cum tot mergea el asa il prinse noaptea, cand ajunse la o stana unde a cerut gazduire. Ciobanul ii da sa manance, sa bea si la un moment dat il intreaba:
- Ma, tu ce esti, barbat sau femeie de ai parul asa lung ?
- Noi rockerii asa purtam paru‘ lung, da sunt barbat. Dar de ce ma intrebi, doar nu vrei sa ma fu@i?
- De fu@ut te fu@t oricum, numa sa stiu cum sa te pun....

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...

Bulă , aproape chel, merge la frizer. Frizerul, contrariat, îl întreabă:

- Mai aveți trei fire de păr. Cum vă coafez?

Bulă:

- Cu cărare pe dreapta!

După două săptămâni, vine iar. Frizerul: 

- Mai aveți două fire de păr. Cum va coafez?

Bulă:

- Cu cărare pe mijloc!

După alte două săptămâni, merge iar Bulă la frizer. Frizerul:

- Mai aveți un singur fir de păr. Cum vă coafez?

Bulă stă ce stă și se gândește, si zice hotărât:

-  Vâlvoi !

  • Like 1
  • Haha 1
Link to comment
Share on other sites

O coada lunga la un magazin in padure. De zile intregi magazinul nu a fost deschis. Iepurasul, bine dispus, imbracat la costum, cu un diplosat in mana, se indreapta spre magazin. Ajunge pe la sfarsitul cozii, il vede vulpea, care era acolo, ca se baga in fata si-l prinde:
– Stai si tu la coada, asa cum facem toti, nu te mai baga in fata.
Apoi il tranteste de un copac. Saracul iepuras se scutura, isi revine si apoi porneste mai departe. Ajunge langa lup, care era pe la mijlocul cozii. Si acesta il prinde, il scutura, apoi il tranteste de un copac. Cu greu se reculege iepurasul. Revine cumva si merge mai departe. Ajunge langa urs, care era chiar in fata. Il injura ursul de nu se poate, il mai si bate bine. Cu un ultim efort, se scola iepurasul si foarte nervos striga:
– No, bine. Daca nu vreti voi, nici astazi nu deschid.

  • Like 1
  • Haha 2
Link to comment
Share on other sites

Un tip , ii spune nevestei : Maine sa-mi pui pantalonii aia frumosi si camasa argintie ...am o sedinta si vreau sa fiu bine imbracat ! La care nevasta-sa : Aaaaa !!!! tu te duci la femei !!!  ala uluit:Ce ai fa ! esti nebuna ?? am sedinta ! ti-am spus !!  ...Asa... si sa-mi pui cureaua aia lucioasa si pantofii aia noi. Aia iar : Aaaaaa !!! te duci la femei si la bautura !!!  ala : Hooo nebuno !! ti-am zis ca am sedinta . In sfarsit , pleaca tipul a doua zi....si ajunge noapte tarziu acasa ....beat....cu ruj  pe camasa. Nevasta-sa il astepta incruntata  , ala  când o vede : Ptiu fireai a dracu ....atat ai cobit !!...                                                                                             

  • Like 1
  • Haha 1
Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Teatru sovietic la Balșoi, anii '80. Se joacă Othello, scena batistei.

Alioșa Ivanovici, prim actuor, dat cu criemă di ghietie pi față, cu șierșiel în uriechie și pierucă criață, intrâă în șcienă și zbiară rievoltat:

- Davai zdrianță, Diezdiemonă !!!

Natașa Vasilievna, prim actuoriță, cu o rochie lungâă ce îi subliniazâă talia di viespi, îi răspundie jingaș și fieminin:

- Kakaia zdrianță, Otielă...?

Morala: dulșia limbă a lui Pușkin.... Pușkea pi limbă.

Edited by project
Link to comment
Share on other sites

Un indian stătea lângă un agent de vânzări pe o bancă în parc. Între ei se află o pungă mare de hartie. Indianul se uita fix la punga de hârtie, curios, de ceva timp.

Observând, agentul de vanzari  îl întreabă:

- Vrei să ştii ce e în punga?

Indianul răspunse că da.

 - E o sticlă de vin, am luat-o pentru nevastă-mea, răspunse el.

Indianul tăcu o vreme, apoi zise, dând din cap cu satisfacţie:

 - Bun schimb ai făcut!
 

  • Like 2
Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

- Domnule Max, privind cu multă mâhnire în ochii dvs, sunt nevoit să vă spun că, în pofida colaborării noastre de mulți ani, si a fidelei dvs prezențe alături de noi, circumstanțe fortuite ne determină să luăm măsuri nedorite. Am primit ingrata misiune de a vă comunica disponibilizarea imediată...

- Iubitule, aici nu ești la consiliul de administrație. Dă-l odată afară pe Max, că e ora lui de plimbare și iar face în casă...!

.

Edited by project
Link to comment
Share on other sites

Imediat după '89, era un val de libertate si libertinism muzical, cu rockeri si rockeritze, care, de atât neconformism, se simțeau obligați să adopte riguros "uniforma de rocker" - blugi cu camuflaj, tricoul negru cu imprimeu rock, bocanci unisex si tolba provenită de la o mască de gaze comunistă.

Publicațiile de profil debordau de "rockeritze zăpăcite" ce căutau "prietenii muzicale". Erau duium si prin localurile cu terasă binecunoscute, Turist, Grădinița, Preoteasa, etc. Apăreau si întâmplări hazlii cu duduile hardiste ametite binișor. Prin 90, apăruseră în localuri toaletele cu plată, așa că ne mai trezeam la masă cu o câte o donșoara clatinându-se de ii zanganeau toate briz-brizurile metaliste, spunând cu voce răgușită: "Fraților, n-aveti si voi 5 lei, să-i trag o pi$@re?" Puneam mână de la mână și rezolvam situația. Puteai să lași fata sa facă pe ea...!?

La primul festival Rock '91, din Parcul tineretului, pe 1 iunie, era o căldură de te topeai. Dacă ajungeai în fața scenei, acolo rămâneai, de la înghesuială si "moshereală". De amorul artei, suportai setea, foamea, ghionturile de la țopăiala gloatei, imposibil să mai ieși. Când, ce sa vezi, în timpul unui concert, dinspre scenă se despică mulțimea. Am crezut că era solistul, care coborâse de pe scenă. Când s-a apropiat, m-am lămurit ce era: o rockeritză, transpirată si probabil însetată, găsise o metoda să iasă din gloată: își scosese geaca si tricoul, rămânând doar în nădragi si bocanci, în fluierăturile si încurajările bășcălios-admirative ale rockerilor. Cum fata era drăguță și bine dotată, i se făcea loc de parcă trecea papa de la Roma...  

  • Like 1
  • Haha 1
Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Academia de poliție, examen oral la istorie.

Iese unu roșu ca racu'.

- Ce e mă?

- M-a picat :(

- Pe ce subiect?

- Ludovic ics i, dar profu' a zis că, de fapt, e Ludovic al XI-lea.

- Aha ...

Intră și al doilea. După un minut iese și el roșu ca racu'.

- M-a picat și pe mine :(

- Pe ce subiect?

- Stalin al IV-lea și Lenin al VI-lea ... 

Edited by Liviu.Pop
  • Like 3
  • Haha 3
Link to comment
Share on other sites

Banc imoral...

Leana, tinerică și frumușică, vrea să se căsătorească cu Gheorghe. Când aude tată-său, ii spune cu regret:

- Lenuțo, îmi pare rău să-ți spun, dar am fost mare crai în tinerețe, si Gheorghe îi frati-tu.

Leana plânge, e tristă, după o lună ii pica cu tronc Vasile. Tată-su:

- Lenuțo, îmi pare rău să-ți spun, dar am fost mare crai în tinerețe, așa ca Vasile îi și el frati-tu.

Disperată, Leana se duce la mamă-sa si ii spune toată tărășenia. Mamă-sa răsuflă ușurată și-i zice:

- Mamă, te căsătorești cu cine vrei tu. Ce, eram proastă să te fac cu destrăbălatul de tac-tu?

Edited by project
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.