www.rgc.ro Web analytics

Jump to content
rooffly

Hmm, oare in anii 60-70 exista...

Recommended Posts

Hmmmm  DA  si inainte si Hmmm si dupa.de fapt .non stop ...

Fara " muzica comerciala " nu ar exista nici " industria muzicala "  .

Cum a crescut  metoda de propagare /promovare a crescut si  accesul la " muzicile comerciale "

Dar tot dezvoltarii " media " accesul la " muzica /culta / artistica / elitista / etc si ce o mai fi  a ajuns peste tot in lume la cei cativa

entuziasti doritori de " altceva " / sau ceva altfel , ceva modern ( " modern " pe moment ...si depasit peste doua momente .. vezi nenumaratele valuri de "NEW Wave" .)

  • Like 1
  • Haha 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Din momentul in care muzica a fost cantata in fata unui public, a putut fi considerata "comerciala". Mozart (de ex.) a fost compozitor de muzica comerciala, conform epocii in care a trait. Definim aici - in cazul lui Mozart -  drept muzica comerciala un "produs" pe care il poti "vinde" unui contractor (muzica scrisa la comanda), sau publicului, sub forma de bilete. Inaintea lui, il putem considera si pe Bach a fi comercial conform epocii in care a trait, dar fiind ca era angajat de biserica pentru a scrie corale, mise si concerte cu teme religioase. Si se poate merge si mai inainte, in perioada baroca si chiar catre Grecia antica, cand artistii lirici erau angajati la curtile regilor sa cante epopee despre fapte eroice. In principiu, putem considera "comercial" orice fel de muzica scrisa/cantata cu scopul de a obtine profit sau pentru a oferi compozitorului/interpretului mijloacele materiale necesare existentei.

Edited by Pontius Pillates
  • Like 4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Uneori răspunsul la o întrebare devine evident dacă o formulezi... corect. Nu există 'comercial' decât în două sensuri: vandabil sau 'lipsit de valoare culturală'. Nu au același înțeles.

Deci:

Exista muzică vandabilă înainte de... ()? Păi, se vindea, existau oameni care se ocupau de promovat și de făcut bani în domeniul muzicii, deci e limpede că da.

Exista muzică fără prea mare valoare culturală? Da. Are asta vreo legătură cu vandabilitatea ei? Nu. There you have it.

Edited by apocapsile
  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Este foarte ciudat, deoarece muzica buna, calitativa, cu text si mesaj se vinde bine (cd-uri, viniluri, bilete la show, etc) putem spune astfel, ca sticto senso este comerciala. In realitate in sens peiorativ asimilam muzica comerciala cu lucrarile terne fara mesaj, eventual suburbane, banale, simple, dar date si promovate excesiv. My opinion!

 

  • Thanks 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

In momentul in care folosim terminologia "muzica buna", trebuie sa acceptam si ca termenul in cauza este subiectiv.  Nu exista de fapt un aparat care masoara cat de buna este muzica.  Exista in schimb experienta personala/subiectiva a fiecaruia, care il face mai compatibil cu o anumita muzica, fata de alta.

Mai mult in fiecare perioada istorica, s-a intamplat ca noile curente sa fie vazute intr-o lumina rea de cei ancorati in curentele vechi. Beatles initial au fost huiduiti de criticii momentului, pana au "iesit" cu piesa "I wanna hold your hand", cu care nu au castigat criticii, dar au invadat toate radiourile (de unde termenul de British invasion), castigand publicul neavizat. In acelasi timp, cei carora le placeau Beatles ii numeau pe cei de scoala veche "dinozauri". La fel cum inainte, muzica Jazz era in anii 20-40 curentul nou. La fel cum impresionismul a fost blamat de romantici; si la fel cum romanticii au avut impresia ca au reinventat muzica in comparatie cu clasicii. Exista chiar o anecdota care zice ca Debussy a picat in primul an la Conservator examenul de armonie tonala, pe motiv ca ce scria nu "avea sens" pentru profesorii lui de atunci. 

Edited by Pontius Pillates
  • Like 6

Share this post


Link to post
Share on other sites

Userul apocapsile a cam spus ce trebuia spus. Confundăm valoarea culturală cu valoarea comercială. The Beatles erau vandabili? DAAA! The Beatles aveau valoare culturală? DAAA!  Gigliola Cinquetti era vandabilă? DAAA! Avea valoare culturală? NUUU! Și asta-n condițiile în care o "Non Ho L'Età" bate și azi la cur multe piese apărute de-a lungul anilor.

So, exista. Vandabilul de atunci era ceva mai bun decât vandabilul de acum, aici se face diferența.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

  • Recently Browsing   0 members

    No registered users viewing this page.

×

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.