www.rgc.ro Web analytics

Jump to content

Vox Vt40X - Urmaşul Median Al Liniei Hidride


mirceab
 Share

Recommended Posts

Despre Vox VT40X ca înlocuitor de Vox AD30VT
 
Preambul subiectiv
Am achiziţionat în luna august amplificatorul combo (de la 'M&C Musical') pentru a înlocui un Vox AD30VT pe care îl foloseam de ani de zile ca amplificator de casă, pentru exersări şi delectare/divertisment. (Mai am un combo, Vox AC15CC1, integral pe lămpi, dar acela ar fi o altă poveste.) În general prefer amplificatorul hibrid (deci cu doar un tub electronic prin circuitele electronice) pentru gabaritul şi greutatea relativ reduse, sau, altfel spus, pentru compromisul reuşit.
De asemenea, trebuie spus că n-am urmărit să cumpăr un combo cu modelări de amplificatoare celebre şi cu efecte de sunet digitale (pentru că de cele mai multe ori folosesc tonul 'clean') , însă n-am găsit alternative la preţul şi gabaritul/greutatea dorite. (În portofoliul Vox există acum un model, Vox AC15VR, care mi-ar fi plăcut mai mult dacă n-ar fi fost aşa de mare şi de greu.) Da, probabil că productorii de amplificatoare, şi în special compania VOX, ar trebui să acopere prin ofertă şi această nişă de piaţă (dacă mai sunt şi alţii ca mine).
 
ASPECT
Privit frontal, amplificatorul Vox VT40X arată bine, aşa sobru şi asimetric. Însă comparându-i aspectul cu al lui Vox AD30VT s-ar putea ca verdictul să nu fie unul câştigător: cred că mulţi utilizatori ar fi mai încântaţi de grila melatică, cromată, a generaţiei anterioare de ValveTronix. Ca să nu mai spun şi despre aspectul practic, al rezistenţei fizice. Iar dacă am ajuns la chestiuni practice trebuie spus că noul VT40X este un pic mai mic (ca dimensiuni şi greutate) decât modelul AD30VT, ceea ce este de apreciat.
VOXVT40X-3.jpg
Dacă privim combo-ul de sus, chestiunea devine atât de discutabilă încât... îi rezervăm un paragraf special:
 
INTERFAŢA CU UTILIZATORUL
Cei câţiva ani (multişori, dealtfel) trecuţi între proiectările celor două amplificatoare combo îşi spun cuvântul substanţial: panoul de comenzi de la VT40X se vrea neapărat modern. Însă lucrurile nu au rezultat neapărat benefice pentru utilizator. În primul rând potenţiometrele: butoanele rotative sunt mai mici şi mai înghesuite, deci mai puţin facile pentru acţionare. În al doilea rând butoanele de apăsare, care sunt şi ele mai mici decât la AD30VT. Aceste butoane sunt realizate din plastic transparent pentru că sub fiecare funcţionează câte un LED, adică o luminiţă care va indica starea respectivului control. (Poate că şi din perspectivă estetică lucrurile ar fi aici discutabile, întrucât panoul ajunge să semene cu o sorcovă.) O altă problemă cu plasticul de la butoane: este moale; da, oarecum plăcut la atingere, însă la butonul de tap-ing (de stabilire interactivă a timpilor prin apăsări succesive) deformabilitatea este chiar contraproductivă, întrucât utilizatorul, neprimind o confirmare clară a contactului, nu simte momentul pornirii/opririi cronometrului. În al treilea rând înscrisurile: designer-ii au dat şi aici un rateu, pentru că etichelete cu denumirile butoanelor sunt realizate folosind o vopsea cu contrast foarte slab (maron-bronz pe fundal negru). Aşa încât, dacă utilizatorul chiar intenţionează să experimenteze opţiunile puse la dispoziţie, trebuie să aibă permanent o veioză lângă amplificator (sau o lanternă pe frunte, pentru a nu-i ocupa mâinile). Iar în ultimul rând menţionez mânerul, care, fiind amplasat asimetric (deci nu în planul median), face ca transportarea amplificatorului să se facă incomod, datorită înclinării de la verticală (ne va bate cu o muchie în picior şi ne va da senzaţia de dezechilibru).
 
vox-vt40x-panou.jpg
 
Însă la capitolul interfaţă se cuvin menţionate şi plusurile, din mulţimea noutăţilor aduse de VT40X: posibilitatea de a controla regimul de lucru al lămpii (mutând punctul de funcţionare mai sus/jos pe caracteristica tubului electronic), rezultând un sunet mai cald (LED roşu) sau mai rece (LED verde)); tot referitor la modelarea specifică tehnologiei Valvetronix putem alege să emulăm un amplificator cu lămpi de clasă A sau unul de clasă A/B. Un plus, practic şi estetic, ar fi şi faptul că panoul de control ne lasă să vedem respectivul tub electronic. Vom întâlni şi facilitatea de 'tuner', cu care putem acorda chitara interactiv. Un alt aspect pozitiv al interfeţei este organizarea mai logică a controalelor. Inclusiv butoanele pentru efecte de sunet sunt mai intuitiv grupate. (Da, deşi, cu excepţia reverb-ului, eu folosesc doar sporadic efectele speciale – delay, chorus, compresion, tremolo, flanger, phaser – ele există acolo şi îşi fac treaba binişor. Overdrive-ul şi distorsion-ul îmi par ceva mai nereuşite, dar poate fi o chestiune pur subiectivă.)
Şi, probabil cea mai modernă dintre facilităţi, menţionăm conexiunea USB, prin care putem conecta combo-ul la un PC, tabletă sau smartphone, pentru a controla diverse aspecte de modelare. (Şi pentru că astfel a venit vorba de I/O, atunci notăm şi mufa prin care putem conecta la amplificator o sursă audio externă.)
 
DESPRE SUNET
Ne aşteptăm ca, fiind într-o familie cu tradiţie în privinţa calităţii sunetului, şi VT40X să performeze bine. Însă observaţiile mele (aşa cum spuneam în preambul) vizează comparaţia cu AD30VT, despre care am avut o impresie suficient de bună cât să-l folosesc aproape un deceniu. Începem cu observaţia că puterea sonoră este acum mai mare (40W în loc de 30W, deşi în contextul meu, de apartament la bloc, aspectul nu va conta, iar dispariţia potenţiometrului de atenuare, existent anterior pe panoul din spate, mă dezamăgeşte un pic). Parcă au fost adăugate şi câteva modele de emulare a amplificatoarelor, însă în privinţa aceasta probabil că un câştig mai important este faptul că utilizatorul poate comuta între două-trei presetări ale fiecărui de amplificator celebru (butonul Preset Programs). Dar nu voi intra în detalii privind modelările de amplificatoare celebre, fiind un domeniu despre care alţii vor putea scrie mai bine.
Pentru mine cea mai de apreciat optimizare în privinţa sunetului este faptul că designer-ii cutiei au reuşit să elimine vibraţia de rezonanţă pe care AD30VT o manifesta în jurul unor note de frecvenţă joase ale chitarei. (Difuzorul are tot diagonala de 10 inci, aşa încât îmbunătăţirea vine probabil din proiectarea structurii şi din alegerea materialor pentru carcasă.)
O altă optimizare semnificativă o aduce funcţia de reducere a zgomotului de fond. Ea conduce la obţinerea unui sunet mai clar, deşi iniţial (având în minte tonul lui AD30VT) mi-a părut un pic cam prea 'aseptic'. Şi pentru că efectul NR poate intra în sfera chestiunilor subiective (va fi sau nu apreciat), avem teoretic la dispoziţie butoanele necesare pentru controlarea acestuia.
Mda, pe ansamblu am găsit că sunetul VT40X este mulţumitor. Chitarele cu care folosesc noul amplificator sunt 'Ibanez AF-75' şi 'PRS SE Custom 22'. Şi pare că amândouă se simt cel mai confortabil pe un canal de clean, 'Deluxe Clean' sau 'Boutique Clean'.
 
Concluzii finale:
negative: butoane cu ergonomie foarte îndoielnică.
pozitive: sunet mai curat; eliminarea vibraţiilor de rezonanţă; opţiuni suplimentare.
Edited by mirceab
  • Like 4
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...

Important Information

"This site uses cookies. By continuing to browse the site you are agreeing to our use of cookies.